Dicționar de sinonime
Sinonime împărțeală
Cuvântul „împărțeală” are următoarele sinonime:
împărțeală ( substantiv )
- împărțire
- partaj
Sinonime Apropiate
- fraternitate - frăție, împărțire, solidaritate
- distribuție - împărțire, repartizare, distribuire, alcătuire, așezare, aranjament, dispunere, structură, ansamblu
- diviziune - împărțire, separare
Dex împărțeală
- împărțeală 1 Divorț. 2-3 Împărțire a unor bunuri (prin acord între părți sau) prin lege partaj. 4 Lucru împărțit. 5 Actele ~ @Act de partaj.
- ÎMPĂRȚEÁLĂ, împărțeli, Faptul de a împărți ceva. ♦ Împărțire a unor bunuri prin acord între părți sau prin lege; partaj. – Împărți + -eală.
- ÎMPĂRȚEÁLĂ, împărțeli, Împărțire a unor bunuri între mai multe persoane. A venit vestea că trebuie să se împartă moșiile la oameni, ș-apoi oamenii așteaptă împărțeala. REBREANU, R. II 11. Mai dreaptă împărțeală decît aceasta nu cred că se mai poate. CREANGĂ, A. 145. Gălbenașii-mi socotesc, Pe-mpărțeală se tocmesc Și-ntre dînșii se sfădesc. TEODORESCU, P. P. 442.
- împărțeală f. rezultat al împărțirii și lucrul de împărțit.
- împărțeálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a împărți, de a distribui: împărțeala colacilor la pomană.
- împărțeală, -țeli.
- ÎMPĂRȚEÁLĂ s. 1. v. împărțire. 2. v. partaj.
- ÎMPĂRȚEALĂ 1. împărțire. 2. partaj.
- ÎMPĂRȚEÁLĂ (< împărți) Împărțire a unor bunuri între mai multe persoane. 2. Operație prin care se pune capăt unei stări de devălmășie, coproprietate sau indiviziune, prin determinarea sau atribuirea, în natură sau în bani, a părții ce i se cuvine fiecăreia dintre persoanele ale căror bunuri se aflau în această stare.
- împărțeală, împărțeli dojană severă.