Dicționar de sinonime
Sinonime încercui
Cuvântul „încercui” are următoarele sinonime:
încercui ( verb )
- a înconjura
- a împresura
- a învălui
- a asedia
- a cuprinde
Alte sinonime:
- a împrejura
- asedia
- înconjura
- a ocoli
- a închide
- a înveriga
- a încinge
- a împrejmui
Sinonime Apropiate
- împresura - a înconjura, a încercui, a cuprinde, a încinge, a învălui, a asedia, a închide, a năpădi, a prinde
- înconjura - a ocoli, a împrejmui, a împresura, a țărcui, a cuprinde, a asedia, a învălui, a izola
- învălui - a acoperi, a înveli, a înfășură, a învălătuci, a încercui, a împresura, a înconjura, a cuprinde
- asedia - împresura, a încercui, a închide, a înconjura
- năpădi - a împresura, a cuprinde, a înconjura, a cotropi, a invada, a călca, a se năpusti
- copleși - a covârși, a cuprinde, a învălui, a năpădi, a apăsa, a împovăra, a emoționa, a tulbura, a răscoli
- răzbi - a răzbate, a înainta, a trece, a depăși, a izbuti, a birui, a dovedi, a copleși, a cuprinde
- tenebros - întunecat, sumbru, neguros, misterios, neclar, tainic, ascuns, învăluit
- încadra - a înrăma, a chenărui, a mărgini, a înconjura, a angaja, a primi, a intra, a lua, a se adapta
- incert - nesigur, îndoielnic, tulbure, nebulos, învăluit, cu semn de întrebare
- include - a cuprinde, a conține, a îngloba
- încorpora - a îngloba, a absorbi, a cuprinde, a include, a anexa, a alipi, a atașa, a înrola, a recruta
- integra - a îngloba, a include, a încadra, a cuprinde
- irezistibil - cuceritor, copleșitor, învăluitor, fascinant
- îmbrățișa - a cuprinde, a înlănțui, a prinde, a iua în brațe, a adopta, a primi, a-și însuși, a recepta
Dex încercui
- încercui 1 A strânge cu cercuri un vas, un butoi 2 A strânge (ca) într-un cerc. 3 A înconjura din toate părțile. 4 A trasa cercuri.
- ÎNCERCUÍ, încercuiesc, IV. A strânge (ca) într-un cerc; a înconjura din toate părțile. ♦ A face, a trasa cercuri (în jurul a ceva). – În + cerc + -ui.
- ÎNCERCUÍ, încercuiesc, IV. A strînge într-un cerc sau ca într-un cerc, a strînge din toate părțile; a înconjura; a împresura. A încercui armata dușmană. ▭ Rămase mut, privind în lături, cu ochii încercuiți de lacrimi. MIRONESCU, S. A. 126. ◊ (Poetic) Rotundul de lumină al lămpii peste foi Încercuiește alte visări și alte cînturi. DEȘLIU, G. 6.
- ÎNCERCUÍ IV A strânge ca într-un cerc; a înconjura din toate părțile; a împresura. .
- ÎNCERCUÍ tr. a strânge ca într-un cerc; a înconjura din toate părțile; a împresura. (după fr. encercler)
- A ÎNCERCUÍ ~iésc tranz. 1) A înconjura cu un cerc; a strânge într-un cerc. ~ un poloboc. 2) A cuprinde din toate părțile (ca într-un cerc); a înconjura; a împrejmui; a împresura. 3) (fortificații, trupe inamice etc.) A înconjura pentru a scoate din luptă; a împresura. /în + cerc + suf. ~ui
- *încercuĭésc v. tr. (d. cerc și cercuĭesc; fr. encercler, a înconjura c’un cerc, și cerner, a împresura). Înconjor, împresor, asediez.
- ÎNCERCUÍ vb. 1. a împresura, a înconjura, a învălui, (înv. și pop.) a cuprinde, (înv.) a împrejura. (L-au ~ pe dușman.) 2. v. asedia. 3. v. înconjura.