Dicționar de sinonime

Sinonime încovoiere

Cuvântul „încovoiere” are următoarele sinonime:

încovoiere ( substantiv )
  • arcuire
  • curbare
  • îndoire
  • flexiune
  • încujbare
  • aplecare
  • încovrigare
  • strâmbare
  • culcare
  • culcat
  • înclinare
  • plecare
  • încârligare
  • încolăcire
  • incovrigare


Sinonime Apropiate

  • înclinare - aplecare, îndoire, încovoiere, curbare, înclinație, predispoziție, vocație, atracție, aptitudine
  • flexiune - îndoire, arcuire, curbare, încovoiere, mlădiere, modificare, schimbare (gramaticală)
  • tendință - pornire, dispoziție, înclinare, aplecare, năzuință, aspirație
  • intonație - inflexiune, modulare
  • aplicație - aplicare, practică, utilizare, aptitudine, chemare, predilecție, atracție, înclinare, râvnă
  • aptitudine - însușire, aplicație, chemare, dar, înclinare, predilecție, talent, vocație, capacitate
  • asprime - severitate, duritate, rigiditate, strășnicie, neînduplecare, intransigență
  • curbură - arcuire, cotitură, cot, ocol, îndoitură
  • demisie - renunțare, plecare, abzicere, abdicare
  • mișcare - deplasare, plecare, mers, umblet, agitație, circulație, animație, forfotă, vânzoleală
  • ducă - plecare, pornire
  • slăbiciune - sfârșeală, extenuare, epuizare, vlăguială, debilitate, scădere, lipsă, carență, defect

Dex încovoiere

  • încovoiere 1 Curbare. 2 Deformare în urma unor apăsări exterioare încovoiat1 (2). 3 Asuprire. 4 Umilire.
  • ÎNCOVOIÉRE, încovoieri, Faptul de a (se) încovoia.încovoia.
  • ÎNCOVOIÉRE, încovoieri, Faptul de a fi încovoiat; curbare, arcuire. Încovoierea unui fier.Gînditor, urmărea fumul țigării, cu același surîs trist și absent, uitat pe buzele cu încovoieri amare la colțul gurii. C. PETRESCU, A. 287. Nesfîrșite se desfășură-n zarea înaltă încovoierile munților, cu coamele-n lumină, cu brîie de umbră pe la încheieturi. VLAHUȚĂ, O. A. II 135.
  • încovoia 1-2 (A face să devină sau) a deveni curb a (se) îndoi, a (se) arcui. 3-4 A (se) deforma în urma unor apăsări exterioare. 5-6 A (se) umili.
  • ÎNCOVOIÁ, încovói, I. și A face să devină sau a deveni curb; a (se) îndoi, a (se) arcui; a (se) curba, a (se) deforma în urma unor solicitări exterioare. ♦ A se umili. – kovati „a făuri”.
  • ÎNCOVOIÁ, încovói, I. și A face să devină sau a deveni curb; a (se) îndoi, a (se) arcui; a (se) curba, a (se) deforma în urma unor apăsări exterioare. ♦ A se umili. – kovati „a făuri”.


Antonime încovoiere

  • Încovoiere ≠ dezdoire


Sinonimul cuvântului încovoiere

Sinonimul cuvântului încovoiere


Testează-te!