Dicționar de sinonime
Sinonime încrede
Cuvântul „încrede” are următoarele sinonime:
încrede ( verb )
- asigura
- încredința
- înmâna
- întinde
- preda
- remite
- transmite
- bizui
- a se baza
- a se bizui
- a conta
- a se lăsa
- a se sprijini
- crede
- îngâmfa
- a se fundamenta
- a se întemeia
- a se nădăi
- a se așeza
- a se încredința
- a se încumeta
- a nădăjdui
- a se semeți
- a se stărui
- a miza
- a se rezema
- a crede
- a crede în
- a fi convins de
- a se fuduli
- a se făli
Sinonime Apropiate
- baza - a se sprijini, a se rezema, a se încrede, a se bizui, a se întemeia, a conta, a crede
- miza - a conta, a se baza, a se bizui, a se încrede
- conta - a valora, a însemna, a interesa, a prețui, a se bizui, a se baza, a se sprijini, a se întemeia pe, a se rezema
- bizui - a conta, a se sprijini, a spera, a se încrede
- întemeia - a înființa, a funda, a ctitori, a constitui, a făuri, a crea, a se baza, a se sprijini, a conta
- spera - a nădăjdui, a aștepta, a conta, a dori, a aspira, a-și imagina, a prevedea, a crede
- sprijini - a susține, a propti, a fixa, a rezema, a ajuta, a ocroti, a proteja, a sponsoriza, a se baza
- fală - trufie, îngâmfare, orgoliu, vanitate, aroganță, fudulie, semeție, mândrie, strălucire
- fuduli - a se făli, a se mândri, a se împăuna, a se îngâmfa, a se lăuda, a fi trufaș
- înainta - a avansa, a progresa, a propăși, a evolua, a se dezvolta, a înmâna, a preda, a prezenta, a remite
- înmâna - a preda, a da, a prezenta, a încredința
- mândri - a se făli, a se lăuda, a se fuduli, a se împăuna, a se îngâmfa
- circula - a umbla, a se mișca, a se deplasa, a merge, a curge, a se răspândi, a se întinde, a se transmite, a se lăți
- convins - sigur, întemeiat, asigurat, decis, hotărât, determinat
- crede - a considera, a gândi, a aprecia, a chibzui, a socoti, a presupune, a-și închipui, a se încrede, a fi convins
Dex încrede
- încrede 1 A socoti că cineva este drept. 2-3 A se încredința (4-5). 4 A se bizui pe cineva sau pe ceva a conta, a se încredința 5 A da cuiva crezare a se încredința (7). 6-8 A încredința (1-3). 9-10 A pune temei (pe cinstea sau) pe sinceritatea cuiva a se încredincioșa (1-2). 11-12 (Rar) A se încredința (13-14). 13 A face pe cineva să treacă la altă religie a converti, a încredincioșa (3). 14-15 A avea încredere (prea mare) în forțele proprii. 16 A se fuduli.
- ÎNCRÉDE, încréd, III. 1. A pune temei pe cinstea, pe sinceritatea cuiva; a se bizui, a conta pe cineva sau pe ceva. ♦ A avea încredere prea mare în sine; a se fuduli. ♦ A crede spusele cuiva, a da crezare. 2. ( și ) A încredința ceva cuiva. – În + crede.