Sinonime încuietoare

Cuvântul „încuietoare” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• ivăr - zăvor, clanță, încuietoare
• clanță - ivăr, încuietoare, clampă, gură, bot
• rătez - zăvor, închizătoare
• clămpăni - a flecări, a turui, a pălăvrăgi, a clănțăni
• clănțăni - a tremura, a dârdâi, a flecări, a clămpăni, a pălăvrăgi
• clenci - cârlig, clanță, cauză, sens, substrat
• sceptic - neîncrezător, rezervat, pesimist, defetist
• gură - rost, buze, bot, rât, flit, meliță, papagal, clanță, moară
• fascinație - fermecare, seducție, vrajă, farmec, subjugare, încântare, captivare
• fereca - a închide, a încuia, a zăvorî, a încătușa, a lega, a înlănțui, a zimțui, a îmbrăca (în metal)
• finisaj - definitivare, finisare, încheiere
• ghici - a intui, a întrevedea, a prevedea, a sesiza, a întrezări, a bănui, a afla, a descoperi, a înțelege
• intui - a întrevedea, a presimți, a ghici, a sesiza, a mirosi, a prevedea, a întrezări, a pricepe
• închide - a încuia, a fereca, a zăvorî, a claustra, a astupa, a opri, a obtura, a bloca, a înfunda
• închis - încuiat, ferecat, zăvorât, înfundat, astupat, oprit, îngrădit, împrejmuit, izolat

Dex încuietoare

• ÎNCUIETOÁRE, încuietori, , 1. Dispozitiv care încuie ceva. ♦ Dificultate, situație grea în care se află cineva. 2. (; despre probleme,întrebări) Care este greu de rezolvat, la care este greu de răspuns.- Încuia + -toare.
• ÎNCUIETOÁRE, încuietori, Dispozitiv care încuie ceva. ♦ Dificultate, situație grea în care se află cineva. – Încuia + -toare.
• ÎNCUIETOÁRE, încuietori, Dispozitiv cu care se încuie o ușă, o fereastră, o ladă etc. Rîcîi mușchiul care ascunsese încuietoarea. GALACTION, O. I 256. Nu era încuiat cu vro încuietoare meșteșugită. ISPIRESCU, U. 98. Pune p-un lăcătuș singur într-o pivniță și zi-i să-ți facă o încuietoare. NEGRUZZI, S. III 406.
• ÎNCUIETOÁRE ~óri f. Dispozitiv cu care se încuie. /a încuia + suf. ~toare
• încuietoare f. 1. unealtă de încuiat; 2. încuierea pântecelui, constipațiune.
• încuĭetoáre f., pl. orĭ. Mecanizm de încuĭat (ca broasca, clanța, clampa).
• încuietor, ~oare 1-2 , a (Dispozitiv) care încuie ceva. 3 ( oameni; ) A avea două chei pentru o ~oare A fi șiret. 4 Situație grea în care se află cineva. 5-6 , a (Problemă) care nu are răspuns. 7 (Pop) Ghicitoare.
• încuietór adj. m., pl. încuietóri; f. sg. și pl. încuietoáre
• ÎNCUIETOÁRE s. 1. v. clanță. 2. v. zăvor.
• ÎNCUIETOARE 1. clanță, ivăr, zimpirig, clampă, clenci, clențaică, (prin ) rătez, șnală, ( și ) verver. (~ la broasca ușii.) 2. ivăr, zăvor, rătez, riglă, (prin ) reză. (~ la ușă.)

Sinonimul cuvântului încuietoare

Testează-te!