Dicționar de sinonime
Sinonime îndoielnic
Cuvântul „îndoielnic” are următoarele sinonime:
îndoielnic ( adjectiv )
- ezitant
- fluctuant
- indecis
- nedecis
- nehotărât
- șovăielnic
- șovăitor
- dubios
- echivoc
- necurat
- suspect
- nesigur
- incert
- problematic
- improbabil
- indoios
- nebulos
- discutabil
- aleatoriu
- ambiguu
- apocrif
- hazardat
- interlop
Sinonime Apropiate
- nesigur - nehotărât, dezorientat, îndoielnic, incert, problematic, ezitant, șovăitor, clătinat, riscant
- dubios - suspect, îndoielnic, nesigur, incert, echivoc, necurat
- nehotărât - nesigur, ezitant, indecis, șovăitor, șovăielnic
- indecis - nehotărât, nesigur, ezitant, șovăielnic
- ezitant - șovăitor, nehotărât, nesigur, îndoit, oscilant, nedecis
- problematic - nesigur, îndoielnic, incert, ipotetic
- improbabil - nesigur, incert, îndoielnic
- incert - nesigur, îndoielnic, tulbure, nebulos, învăluit, cu semn de întrebare
- discutabil - controversat, îndoielnic, nesigur, aproximativ, contestabil, incert, litigios
- echivoc - neclar, ambiguu, discutabil, confuz, dubios
- șovăielnic - nesigur, ezitant, pregetător
- interlop - suspect, dubios, deocheat
- variabil - schimbător, nestatornic, fluctuant, ezitant, instabil
- ferm - hotărât, decis, intransigent, neclintit, neabătut, categoric, indiscutabil, cert, neîndoios
- incertitudine - îndoială, nesiguranță
Dex îndoielnic
- îndoielnic, ~ă 1 Care provoacă îndoială îndoios (1). 2 Care nu poate fi primit ca sigur discutabil, dubios, echivoc, îndoios (2). 3-4 Care (este sau) pare puțin probabil îndoios (3-4), nesigur. 5 Care nu inspiră încredere îndoios (5), necurat, suspect. 6 Șovăielnic.
- ÎNDOIÉLNIC, -Ă, îndoielnici, -ce, Care provoacă îndoială, care nu poate fi primit ca sigur; dubios, echivoc, discutabil. ♦ Care pare puțin probabil; nesigur. ♦ Care nu inspiră încredere; suspect, necurat. ♦ Șovăitor, nehotărât. – Îndoială + -nic sau îndoi + -elnic.
- ÎNDOIÉLNIC, -Ă, îndoielnici, -e, 1. Care provoacă îndoială, care nu poate fi primit ca sigur; dubios. Nimic nu putea fi tulbure și îndoielnic între ele. C. PETRESCU, C. V. 372. ♦ Care pare a avea două sensuri; echivoc. 2. Care pare puțin probabil; nesigur. Succes îndoielnic. 3. Care nu inspiră încredere; suspect, necurat. O afacere îndoielnică. Un om cu trecut îndoielnic. Reputație îndoielnică.
- ÎNDOIÉLNIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care provoacă îndoieli; care dă de bănuit; suspect; echivoc; dubios. 2) Care pare puțin probabil; nesigur. 3) Care se îndoiește; cuprins de îndoieli; șovăitor; ezitant. Răspuns ~. /îndoială + suf. ~nic
- îndoĭélnic, -ă adj. Dubios, îndoĭos, supus îndoĭeliĭ. Adv. A vorbi îndoĭelnic.
- îndoelnic a. 1. supus îndoelii: rezultatul e îndoelnic; 2. neîndestulător: lumină îndoelnică.
- îndoielnic
- îndoielnic.
- ÎNDOIÉLNIC adj. v. ezitant, fluctuant, indecis, nedecis, nehotărât, șovăielnic, șovăitor.
Antonime îndoielnic
- Îndoielnic ≠ cert