Dicționar de sinonime
Sinonime înduioșat
Cuvântul „înduioșat” are următoarele sinonime:
înduioșat ( adjectiv )
- emoționat
- impresionat
- mișcat
- tulburat
- atins
Sinonime Apropiate
- mișcat - emoționat, tulburat, impresionat, înduioșat, răscolit
- duios - emoționant, impresionant, înduioșător, mișcător, patetic, tulburător, sentimental, iubitor, tandru
- emoționant - mișcător, tulburător, răscolitor, impresionant
- răscolitor - impresionant, formidabil, tulburător
- rătăcit - răzleț, hoinar, tulburat, întunecat, vagabond
- sedentar - nemișcat, stabil
- smirnă - benzoe, umilit, nemișcat, supus
- țeapăn - tare, neclintit, rigid, dur, nemișcat, încremenit, inert, solid, robust
- uimitor - uluitor, stupefiant, tulburător, surprinzător, straniu, extraordinar, minunat, excelent
- virgin - cast, inocent, pur, nevinovat, feciorelnic, neexplorat, neatins, intact
- vibrant - trepidant, tremurător, palpitant, impresionant, patetic, mișcător
- fix - nemișcat, neclintit, stabil, înțepenit, imobil, precis, exact
- furtunos - viforos, vijelios, vifornic, agitat, tulburat, zbuciumat, năvalnic, impetuos, violent
- impresionant - impozant, uimitor, dramatic, spectaculos, falnic, mișcător, grav
- inepuizabil - nemișcat, neînsuflețit, mort, țeapăn
Dex înduioșat
- înduioșat, ~ă 1 Cuprins de înduioșare emoționat, mișcat. 2 (Rar) Duios.
- ÎNDUIOȘÁT, -Ă, înduioșați, -te, Cuprins de înduioșare; mișcat, emoționat. ♦ (Rar) Duios. – înduioșa.
- ÎNDUIOȘÁT, -Ă, înduioșați, -te, Cuprins de înduioșare; mișcat, emoționat, impresionat. Începură a vorbi cu glas înduioșat despre lucruri vechi. SADOVEANU, O. IV 18. Grigore îl sărută pe amîndoi obrajii, înduioșat și de-abia stăpînindu-și firea. REBREANU, R. II 16. Și cum privesc ei amîndoi, înduioșați, nevoie-mare, I-apucă dorul de părinți, Oftînd se strîng la braț mai tare. IOSIF, P. 69. ◊ Supt cerul nostru înduioșat E mai domoală hora. GOGA, P. 13. La glasul libertății văd Moldova deșteptată și la glasul omenirii o simțesc înduioșată. ALECSANDRI, P. A. 72. ♦ Duios. ne descrie adesea simțirile înduioșate ce a încercat inima lui. ODOBESCU, S. III 492.
- înduioșa 1-2 (A face pe cineva să fie cuprins sau) a fi cuprins de duioșie, de milă, de emoție.
- înduioși v înduioșa
- ÎNDUIOȘÁ, înduioșez, I. și A fi cuprins sau a face pe cineva să fie cuprins de duioșie, de milă. – În + duios.
- ÎNDUIOȘÍ IV înduioșa.