Dicționar de sinonime
Sinonime înlemnire
Cuvântul „înlemnire” are următoarele sinonime:
înlemnire ( substantiv )
- înmărmurire
- nemișcare
- împietrire
- încremenire
- înțepenire
- petrificare
- mărmurire
- spaimă
- uimire
Sinonime Apropiate
- speria - a înspăimânta, a înfricoșa, a se teme, a se intimida, a se buimăci
- sperietură - spaimă, frică, teamă, neliniște, tulburare
- stupoare - stupefacție, uimire, uluire
- temere - teamă, frică, spaimă, angoasă, îngrijorare
- fioros - groaznic, îngrozitor, înfiorător, cumplit, feroce, crunt, teribil, înspăimântător
- frică - teamă, spaimă, groază, temere, fobie, înfricoșare
- furori - senzație, entuziasm, încântare, uimire
- groază - spaimă, frică, teroare, înfiorare, oroare, mulțime, duium, potop, puhoi
- groaznic - îngrozitor, înfiorător, înspăimântător, înfricoșător, teribil, oribil, colosal, extraordinar, fenomenal
- îngheț - ger, încremenire, congelare
- îngrozi - a înfricoșa, a înspăimânta, a speria, a cutremura, a teroriza, a înfiora, a încrâncena
- înțepeneală - înțepenire, rigiditate, fixitate, anchilozeală, țintuire
- mutism - tăcere, muțenie, perplexitate, încremenire
- atroce - cumplit, teribil, groaznic, crunt, îngrozitor, fioros, înspăimântător, înfiorător
- cutremur - seism, zguduire, fior, spaimă
Dex înlemnire
- înlemnire 1 Nemișcare provocată de frică, de uimire înlemnit1 (1). 2 (; rar) Pierdere totală a sensibilității înlemnit1 (2). 3 Transformare în lemn înlemnit1 (3).
- ÎNLEMNÍRE Acțiunea de a înlemni. – înlemni.
- ÎNLEMNÍRE Acțiunea de a înlemni; încremenire, nemișcare; spaimă, uimire. Înlemnirea zugrăvită pe figură îi dădea o înfățișare comică. C. PETRESCU, Î. I 13. Spaimă, mirare și înlemnite au cuprins pe bietul Vineri. DRĂGHICI, R. 238.
- înlemni 1-2 (A face să rămână sau) a rămâne nemișcat de frică, de uimire a încremeni (6-7), a înlemnoșa (1-2), a înmărmuri (3-4). 3-4 (; rar) (A face să devină sau) a deveni insensibil, neîndurător a (se) împietri (8-9). 5 A se preface în lemn a înlemnoșa (3).
- ÎNLEMNÍ, înlemnesc, IV. și A rămâne sau a face să rămână nemișcat de frică, de spaimă sau de uimire; a încremeni, a înmărmuri, a împietri. ♦ (Rar) A deveni insensibil, neîndurător; a se împietri. – În + lemn.