Dicționar de sinonime

Sinonime înmânare

Cuvântul „înmânare” are următoarele sinonime:

înmânare ( substantiv )
  • încredințare
  • predare
  • remitere
  • transmitere
  • teslimarisire
  • teslimatisire
  • teslim
  • teslimat
  • depunere
  • înaintare
  • prezentare
  • paradosire
  • paradosit


Sinonime Apropiate

  • progres - propășire, dezvoltare, înaintare, creștere, mers-înainte
  • progresie - creștere, înaintare
  • recenzie - cronică, comentar, prezentare (de carte)
  • recomandare - propunere, prezentare, indicare, preconizare, aviz, sugestie, directivă
  • relatare - expunere, povestire, prezentare, afirmație, teză, susținere
  • sediment - depunere, depozit, strat, așezare
  • imagine - reprezentare, înfățișare, tablou, chip, reproducere, icoană
  • înaintare - avansare, progres, evoluție, propășire, mers-înainte, ridicare, promovare, înălțare, ascensiune
  • certitudine - siguranță, convingere, încredințare, credință
  • declarație - comunicare, mărturisire, depoziție, relatare, afirmație, enunț, expunere, expozeu, prezentare
  • exhibiție - prezentare, etalare, ostentație, jonglerii
  • evoluție - dezvoltare, desfășurare, devenire, progres, înaintare, deplasare, mers, mișcare, transformare
  • arătare - precizare, indicație, prezentare, aspect, înfățișare, imagine, nălucă, fantomă, spectru
  • avânt - însuflețire, elan, ardoare, patos, pornire, impuls, progres, dezvoltare, înaintare
  • credință - convingere, încredințare, certitudine, fidelitate, cinste, devotament, statornicie, speranță, nădejde

Dex înmânare

  • înmânare 1 Punere a unui obiect în mâna cuiva înmânat1 (1). 2-3 (Remitere sau) predare cuiva personal înmânat1 (2-3).
  • ÎNMÂNÁRE Acțiunea de a înmâna; remitere, predare. – înmâna.
  • înmâna 1 A da ceva în mână cuiva. 2-3 @(A remite sau) a preda ceva cuiva personal.
  • înmânua înmâna
  • ÎNMÂNÁ, înmânez, I. A da2, a remite, a preda un obiect în mâna cuiva. – În + mână.
  • ÎNMÂNÁ, înmânez, I. A da2, a remite, a preda în mână ceva cuiva. – În + mână.
  • ÎNMÎNÁ, înmînez, I. (De obicei construit cu dativul; cu privire la bani, acte, obiecte etc.) A da, a remite, a preda în mînă. Ridicară plîngerea și înmînară lui Tomșa jaloba răzășimii. SADOVEANU, O. VII 107. Logofătul... îi înmînă o anafora. NEGRUZZI, S. I 306.
  • ÎNMÎNÁRE Acțiunea de a înmîna; predare, remitere. Înmînarea unei diplome.
  • A ÎNMÂNÁ ~éz tranz. A da în mână; a preda; a remite. ~ un aviz. ~ o scrisoare. /în + mână
  • înmânà v. a da în mână, a preda.


Sinonimul cuvântului înmânare

Sinonimul cuvântului înmânare


Testează-te!