Sinonime înmărmurire

Cuvântul „înmărmurire” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• îngheț - ger, încremenire, congelare
• înțepeneală - înțepenire, rigiditate, fixitate, anchilozeală, țintuire
• mutism - tăcere, muțenie, perplexitate, încremenire

Dex înmărmurire

• înmărmurire 1 Transformare în marmură. 2 Nemișcare de groază, de frică 3 Uimire.
• ÎNMĂRMURÍRE, înmărmuriri, Faptul de a înmărmuri; încremenire, înlemnire, împietrire. – înmărmuri.
• ÎNMĂRMURÍ, înmărmuresc, IV. și A rămâne sau a face să rămână încremenit de frică, de groază, de uimire; a înlemni, a încremeni, a împietri. ♦ (În basme) A (se) transforma în piatră. – În + marmură.
• ÎNMĂRMURÍ, înmărmuresc, IV. (În basme) A se face de piatră; (sens curent) a rămîne nemișcat, încremenit (de obicei din cauza unei emoții puternice); a înlemni, a încremeni. N-ai fost a mea, dar tremur, de parcă te-am pierdut, Și-nmărmuresc cu ochii în întuneric, mut. CERNA, P. 12. Duios gîndind la tine, rămîn pierdut în loc, Înmărmurind la gîndul nespusului noroc. PĂUN-PINCIO, P. 82. Norii cerului înmărmuriră și se făcură palat sur și frumos. EMINESCU, N. 27. ◊ fact. Răspunse... cu atîta hotărîre, încît adesea înmărmurea pe iscusiții ei judecători. ODOBESCU, S. I 17. Tonul ei înmărmurește P-ai pădurilor tirani. ALEXANDRESCU, M. 281.
• A ÎNMĂRMURÍ ~ésc 1. intranz. 1) A-și pierde capacitatea de a se mișca (din cauza unei emoții puternice); a rămâne nemișcat; a încremeni; a înlemni; a împietri. ~ de groază. 2) A deveni stană (de piatră). 2. tranz. pop. A preface în stană (de piatră). /în + marmură
• înmărmurì v. a se face marmură, a împietri (de uimire sau de spaimă).
• înmărmurésc v. intr. Devin ca de marmură, înlemnesc, împetresc: înmărmurisem de teroare. V. tr. înmărmurise. – Și îmărm-.

Sinonimul cuvântului înmărmurire

Testează-te!