Dicționar de sinonime

Sinonime înmărmurit

Cuvântul „înmărmurit” are următoarele sinonime:

înmărmurit ( adjectiv )
  • împietrit
  • încremenit
  • înlemnit
  • înțepenit
  • neclintit
  • nemișcat
  • paralizat
  • țeapăn
  • țintuit
  • mărmurit
  • stâlpit
  • înghețat
  • înțelenit


Sinonime Apropiate

  • țeapăn - tare, neclintit, rigid, dur, nemișcat, încremenit, inert, solid, robust
  • împietrit - încremenit, înmărmurit, împietrit
  • mort - decedat, dispărut, răposat, defect, încremenit, inert, paralizat, nemișcat, țeapăn
  • fix - nemișcat, neclintit, stabil, înțepenit, imobil, precis, exact
  • înțepenit - fixat, prins, imobilizat, anchilozat, inert, țeapăn, rigid, imobil, înțelenit
  • neclintit - nemișcat, imobil, rigid, stabil, încremenit, neschimbat, statornic, ferm, constant
  • inepuizabil - nemișcat, neînsuflețit, mort, țeapăn
  • nezdruncinat - neclintit, nemișcat, statornic
  • rece - insensibil, indiferent, neutru, impasibil, inert, mort, țeapăn, rigid
  • sedentar - nemișcat, stabil
  • smirnă - benzoe, umilit, nemișcat, supus
  • sticlos - lucios, vitros, sclipitor, încremenit, fix, imobil
  • ferm - hotărât, decis, intransigent, neclintit, neabătut, categoric, indiscutabil, cert, neîndoios
  • geros - (foarte) rece, înghețat, friguros, glacial
  • glacial - înghețat, polar, rece, distant, neprietenos, rezervat

Dex înmărmurit

  • înmărmurit, ~ă 1 Care a fost transformat în marmură. 2 Care a rămas nemișcat de uimire, frică 3 Uimit.
  • ÎNMĂRMURÍT, -Ă, înmărmuriți, -te, Care a rămas nemișcat de frică, de groază, de uimire; înlemnit, încremenit. ♦ (În basme) Care a fost transformat în piatră. – înmărmuri.
  • ÎNMĂRMURÍT, -Ă, înmărmuriți, -te, (Mai ales în construcție cu verbele «a fi», «a sta», «a rămîne») Țintuit locului (din cauza unei emoții puternice); înlemnit, încremenit. Cînd te-am văzut alunecînd, spintecînd valurile... am rămas înmărmurit. CAMIL PETRESCU, T. II 225. A rămas înmărmurit de atîta mizerie și perversitate omenească. VLAHUȚĂ, O. A. 222. O dată te văzusem – Ș-am stat înmărmurit, Și crud-a fost durerea Cu care te-am iubit. EMINESCU, O. IV 277.
  • ÎNMĂRMURÍ, înmărmuresc, IV. și A rămâne sau a face să rămână încremenit de frică, de groază, de uimire; a înlemni, a încremeni, a împietri. ♦ (În basme) A (se) transforma în piatră. – În + marmură.


Sinonimul cuvântului înmărmurit

Sinonimul cuvântului înmărmurit


Testează-te!