Sinonime învățăcel

Cuvântul „învățăcel” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• elev - școlar, învățăcel, ucenic, cirac, discipol, novice, începător
• școlar - elev, ucenic, discipol, învățăcel
• cirac - discipol, elev, ucenic, învățăcel
• ucenic - discipol, elev, învățăcel, începător
• discipol - elev, ucenic, învățăcel, novice, continuator, adept, urmaș
• începător - incipient, debutant, novice, elev, discipol, învățăcei, neofit, inițiator, promotor
• calfă - ucenic
• reliefa - a profila, a contura, a accentua, a sublinia, a evidenția, a releva
• umanist - erudit, civilizat, spiritualizat, nobil, elevat
• încărcător - elevator
• martiraj - mucenicie, supliciu, tortură, chin, caznă, martiriu, suferință
• novice - începător, ucenic
• academic - elevat, solemn, distins
• accentua - a sublinia, a releva, a reliefa, a evidenția, a întări, a intensifica, a fortifica, a înteți, a potența
• boboc - mugur, pui, puișor, ucenic, novice, începător, recrut

Dex învățăcel

• învățăcel 1 Școlar. 2 Discipol. 3 Ucenic. 4 ( învățățel) Pseudo-savant.
• ÎNVĂȚĂCÉL, învățăcei, Școlar, elev, discipol; ucenic. – Învățat + -el.
• ÎNVĂȚĂCÉL, învățăcei, (Învechit; azi arhaizant sau familiar) Școlar, elev, discipol; ucenic. Boierul Ștefan a fost învățăcel la venețieni și luptător la Trapezunt. SADOVEANU, F. J. 517. Nici un fierar n-avea în fierăria sa atîția învățăcei ca dînsul. SBIERA, P. 248. Învățături pe care zeiasca dădacă le împărtășise învățăcelului ei. ODOBESCU, S. III 286.
• ÎNVĂȚĂCÉL ~i m. fam. 1) Tânăr care învață într-o școală; elev; școlar. 2) Persoană care urmează un maestru; discipol. 3) Tânăr care învață o meserie; ucenic. /învățat + suf. ~el
• învățăcel m. 1. școlar; 2. ucenic.
• învățăcél m., pl. eĭ (după germ. lehrling). Trans. Bucov. Barb. Ucenic, elev.
• învățățel învățăcel
• ÎNVĂȚĂCÉL s. v. discipol.
• ÎNVĂȚĂCEL discipol, elev, ucenic, cirac, școlar. (~ al unui maestru.)

Sinonimul cuvântului învățăcel

Testează-te!