Dicționar de sinonime
Sinonime șiretlic
Cuvântul „șiretlic” are următoarele sinonime:
șiretlic ( substantiv )
- truc
- șmecherie
- stratagemă
- subterfugiu
- șiretenie
- tertip
Alte sinonime:
- viclenie
- vicleșug
- șireție
- solomonie
- mișculanță
- marafet
- măiestrie
- chichiță
- chițibuș
- manevră
- merchez
- prefăcătorie
- fățărnicie
- înșelătorie
- șarlatanie
Sinonime Apropiate
- truc - șiretlic, subterfugiu, vicleșug, tertip, stratagemă, șmecherie
- șmecherie - șiretlic, subterfugiu, trac, șiretenie, tertip
- stratagemă - subterfugiu, șiretlic, tertip, vicleșug
- șiretenie - viclenie, perfidie, ipocrizie, falsitate, șmecherie
- mișmaș - amestecătură, harababură, tertip, șmecherie, învârteală
- chichiță - șiretlic, subterfugiu
- pretext - subterfugiu, scuză motiv, prilej, alibi
- sistem - ansamblu, totalitate, angrenaj, structură, ordine, alcătuire, model, tipar, tip
- știință - învățătură, disciplină, erudiție, cunoaștere, instrucție
- turnură - cotitură, viraj, aspect, fason, structură
- zidar - constructor
- zidire - construcție, clădire, edificiu, creație, creatură, făptură
- fiindcă - că, pentru că, deoarece, întrucât, cum, când
- formativ - constitutiv, structural
- formație - structură, întocmire, alcătuire, orânduire, nivel, dezvoltare, aranjament, dispunere, așezare
Dex șiretlic
- șiretlic 1 Procedeu folosit de un om șiret3 (2) stratagemă, subterfugiu, șarlatanie (1), șiretenie1 (6), tertip, truc, vicleșug, marghiolie, șotie (2), șurub (16), șurubărie2. 2 A o întoarce Ia - A recurge la șiretlic (1). 3 (; șeretlic) Uneltire. 4 Mijloc ingenios de a rezolva o dificultate (într-o meserie). 5 (Rar) Șiretenie1 (5).
- ȘIRETLÍC, șiretlicuri, Procedeu, faptă de om șiret2; truc folosit pentru a înșela buna-credință a cuiva; șmecherie, vicleșug. – Din șirretlik.
- ȘIRETLÍC, șiretlicuri, Procedeu de om șiret, truc folosit pentru a înșela buna-credință a cuiva; șmecherie, vicleșug. Negru, cocoșat și lacom, un izvor de șiretlicuri. EMINESCU, O. I 150. ◊ A o întoarce la șiretlic întoarce (II 1). – Variante: șiretlîc (GORJAN, H. II 194), șireclíc, șiriclíc (CONTEMPORANUL, II 253)
- ȘIRETLÍC ~uri n. Procedeu șiret; manevră iscusită prin care se maschează realitatea; stratagemă; șotie; truc; tertip. A recurge la ~uri. /<turc. șirretlik
- șiretlic n. apucătură șireată, vicleșug: o întoarse însă la șiretlic ISP. .
- șiretlíc n., pl. urĭ (turc. șirretlik). Faptă de șiret: șiretlicurile vulpiĭ. – Și șireclíc, -iclíc. Vechĭ și șer-.
- ȘIRECLÍC șiretlic.
- ȘIRETLÎ́C șiretlic.
- ȘIRICLÍC șiretlic.
- șereclíc, -tlíc, V. șiretlic.