Dicționar de sinonime
Sinonime șovăială
Cuvântul „șovăială” are următoarele sinonime:
șovăială ( substantiv )
- ezitare
- nesiguranță
- îndoială
- preget
- codire
- cumpănă
- oscilare
Alte sinonime:
- eschivare
- sustragere
- nehotărâre
- șovăire
- codeală
- fluctuație
- pregetare
- indecizie
- oscilație
- dubiu
- incertitudine
- neîncredere
- rezervă
- scepticism
- necredință
- aporie
- îndoință
- hotărât
- ferm
- dârz
- neclintit
Sinonime Apropiate
- nehotărâre - ezitare, șovăială, indecizie, pregetare, nesiguranță
- nesiguranță - șovăială, dubiu, ezitare, incertitudine, îndoială, pericol, primejdie, amenințare
- scepticism - îndoială, ezitare, neîncredere, rezervă
- șovăi - a ezita, a se codi, a pregeta, a sta în cumpănă, a oscila, a fluctua, a se împletici, a se clătina
- incertitudine - îndoială, nesiguranță
- aprehensiune - teamă, ezitare, nesiguranță, reținere
- dubiu - îndoială, nesiguranță, echivoc, suspiciune
- șovăielnic - nesigur, ezitant, pregetător
- val - talaz, trâmbă, undă, sul, vălătuc, meterez, șanț, cumpănă, încercare
- întârzia - a zăbovi, a pregeta, a amâna, a tărăgăna, a tergiversa, a lungi
- aporie - îndoială, dificultate, incertitudine
- balans - pendulare, oscilare, clătinare, legănare
- codi - a șovăi, a ezita, a se feri, a pregeta, a oscila, a se îndoi
- cumpănire - cumpănă, echilibru, cumpăneală, contrabalansare
- desigur - da, bineînțeles, de acord, fără îndoială, firește, precis, negreșit, neîndoielnic
Dex șovăială
- șovăială 1 Nesiguranță în mers, în mișcări, în vorbire șovăire (1). 2 Eschivare (2). 3 Pretext. 4 Subterfugiu. 5 (; șuveală) Tergiversare. 6 Lipsă de fermitate dubiu, ezitare, îndoială, nehotărâre, șovăire (2), codire. 7 Fluctuație (3). 8 Fără (nici o) ~ Cu fermitate (1) dârz, neclintit.
- ȘOVĂIÁLĂ, șovăieli, Nesiguranță în mers, în mișcări; lipsă de hotărâre, ezitare în acțiuni, în atitudini. ◊ Fără (nici) o șovăială = hotărât, ferm, dârz, neclintit. – Șovăi + -eală.
- ȘOVĂIÁLĂ, șovăieli, Nesiguranță în mers, în mișcări; ezitare în acțiuni, în atitudini; șovăire. O mînă care a dovedit că nu știe ce-i șovăiala venea din hou în fruntea puterii armate. VORNIC, P. 160. Dincolo de ușă se ghici o șovăială intimidată. C. PETRESCU, C. V. 319. Mă luă niște fiori, Din tălpi pînă-n supțiori Și la cap d-o șovăială. MAT. FOLK. 92.
- șovăĭálă f., pl. ĭelĭ. Acțiunea de a șovăi.
- șovăială, șovăieli
- șovăială, -ieli.
- ȘOVĂIÁLĂ s. v. eschivare, sustragere.
- ȘOVĂIÁLĂ s. 1. v. nesiguranță. 2. v. ezitare. 3. v. îndoială.
- șovăială ESCHIVARE. SUSTRAGERE.
- ȘOVĂIALĂ 1. ezitare, nehotărîre, nesiguranță, șovăire. (~ cuiva la mers.) 2. codeală, codire, ezitare, fluctuație, îndoială, nehotărîre, pregetare, șovăire, indecizie, preget, oscilare, oscilație. (~ lui era justificată.) 3. dubiu, incertitudine, îndoială, neîncredere, nesiguranță, rezervă, scepticism, șovăire, (astăzi rar) necredință, aporie, îndoință. (Domnea o stare de ~.)