Dicționar de sinonime

Sinonime țelină

Cuvântul „țelină” are următoarele sinonime:

țelină ( substantiv )
  • paragină
  • seler
  • țeler
  • achiu
  • pârloagă
  • pășune
  • fâneață
  • câmp
  • pajiște


Sinonime Apropiate

  • pajiște - iarbă, peluză, gazon, pășune, imaș, izlaz, suhat
  • păscut - pășunat, suhat, pășune
  • iarbă - buruiană, erbacee, pajiște, peluză
  • răzor - hat, hotar, ogor, pârloagă, brazdă, strat
  • șes - câmpie, bărăgan, pustă
  • sălbăticie - barbarie, cruzime, brutalitate, primitivism, pustiu, paragină
  • suhat - pășune, islaz, imaș
  • țarină - ogor, arătură, glie, pământ, pârloagă
  • țărănesc - rural, rustic, sătesc, câmpenesc
  • violet - liliachiu, mov, vioriu
  • vioriu - violet, mov, liliachiu
  • front - câmp, loc (luptă)
  • holercă - rachiu, băutură
  • imaș - pășune, izlaz
  • idilic - bucolic, pastoral, câmpenesc, idealizat, înfrumusețat

Dex țelină

  • ȚÉLINĂ1, țeline, Plantă erbacee aromatică din familia umbeliferelor, cu frunze mari, penate, cu flori albe, cu un rizom gros, globulos și cărnos, cultivată ca plantă culinară (Apium graveolens). – Din sélinon.
  • ȚÉLINĂ2, țelini, 1. Pământ care nu s-a lucrat niciodată sau care a fost lăsat mulți ani nelucrat; pârloagă. 2. Pășune, fâneață (naturală sau semănată). – Din , celina.
  • ȚÉLINĂ2, țeline și țelini, Plantă erbacee aromatică din familia umbeliferelor, cu rizomul gros și cărnos, cultivată ca plantă culinară și medicinală (Apium graveolens). Prin verdețuri, poporul romîn înțelege toate zarzavaturile, dar mai ales morcovii, pătrunjelul, țelina, ridichea și sfecla. PAMFILE, A. R. 197.
  • ȚÉLINĂ1, țeline și țelini, Pămînt nearat sau lăsat mulți ani nelucrat; pîrloagă. Boii mei, cînd aud doină, Ară țelină și moină. NEGRUZZI, S. II 26. Munca a desfundat pămînturile, a scos buturugile, a rupt țelinile, cu un cuvînt, a dat valoare și preț pămîntului. I. IONESCU, P. 207. Uite, mergem să arăm, Țelina să despicăm, Că avem să semănăm. TEODORESCU, P. P. 484. ◊ (Despre pămînt) A rămîne în țelină = a rămîne nelucrat. Opri fierul plugului în pămîntul rămas în țelină, acoperit cu iarbă săracă. DUMITRIU, N. 146. ♦ Pășune, fîneață. Dă de o poiană cu o țelină frumoasă, în a cărei margine se afla un izvor. BOTA, P. 30.
  • ȚÉLINĂ2 ~i f. Suprafață de pământ special necultivat un timp îndelungat; pârloagă. A valorifica ~a.A răsturna ~a a desțelini. /<bulg., țelina, sb. cjelina


Sinonimul cuvântului țelină

Sinonimul cuvântului țelină


Testează-te!