Sinonime abilitate

Cuvântul „abilitate” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• iscusință - dibăcie, istețime, îndemânare, abilitate, pricepere, talent, meșteșug, artă, ingeniozitate
• măiestrie - artă, meșteșug, iscusință, pricepere, dibăcie, talent, îndemânare mălai, făină de porumb, porumb
• îndemânare - iscusință, dibăcie, pricepere, istețime, agerime
• meșterie - meserie, meșteșug, profesiune, pricepere, iscusință, îndemânare
• meșteșug - meserie, ocupație, îndeletnicire, profesiune, dibăcie, abilitate, iscusință, măiestrie, pricepere
• dibăcie - iscusință, îndemânare, pricepere, măiestrie, abilitate
• talent - har, vocație, înzestrare, chemare, dar, dotare, iscusință, îndemânare, dibăcie
• istețime - iscusință, dibăcie, pricepere
• împuternicire - autorizație, delegație, mandat, procură, învestire
• mandat - împuternicire, delegație, procură, solie, dispoziție, ordin, instrucțiune
• dexteritate - îndemânare, iscusință, dibăcie
• virtuozitate - măiestrie, pricepere, stăpânire (deplină), iscusință
• marafet - dibăcie, iscusință, năzuință, capriciu, ifose
• delegație - procură, sarcină, mandat, reprezentație, solie, misiune
• stângăcie - neîndemânare, nepricepere

Dex abilitate

• abilitate Îndemânare.
• ABILITÁTE, abilități, (La ) Îndemânare, iscusință, pricepere, dibăcie. ♦ (La ) Deprinderi, obiceiuri, șmecherii, șiretlicuri. – Din habilité, habilitas, -atis.
• ABILITÁTE, abilități, (La ) Îndemânare, iscusință, pricepere, dibăcie. ♦ (La ) Șmecherii, șiretlicuri. – Din habileté, habilitas, -atis.
• ABILITÁTE Îndemînare, destoinicie, dibăcie, pricepere, iscusință. A jucat cu multă abilitate și a obținut victoria după 52 de mutări. SCÎNTEIA, 1953, 2586. ◊ (La , peiorativ) Tertipuri, șmecherii. Umblă cu abilități avocățești.
• ABILITÁTE, abilități, (La ) Îndemânare, iscusință, pricepere. ♦ (La ) Șmecherii. – habilité ( habilitas, -atis).
• abilitáte s.f. 1 (Capacitatea de a acționa cu) agerime, pricepere, iscusință, îndemânare, dibăcie. Lucrează cu multă abilitate. ♦ (peior.; la pl.) Șmecherii. Folosește tot felul de abilități avocățești. 2 (psih.) Termen care desemnează substratul constituțional sau dobândit al unor însușiri psihice de mare randament de care dispune cineva. • pl. -ăți. /<fr. habileté, lat. habilĭtas, -atis.
• ABILITÁTE Calitatea de a fi abil; îndemânare, iscusință; pricepere, dibăcie. ♦ (La ) Șmecherii. .
• abilitáte 1. calitatea de a fi abil; dexteritate; pricepere, dibăcie. 2. (jur.) aptitudine legată de a face ceva. 3. șiretlicuri. (< fr. habilité, lat. habilitas)
• abilitáte Îndemînare, iscusință.

Antonime abilitate

• Abilitate ≠ inabilitate, stângăcie

Sinonimul cuvântului abilitate

Testează-te!