Sinonime absență

Cuvântul „absență” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• distracție - amuzament, divertisment, petrecere, veselie, neatenție, absorbire, absență
• inexistență - absență, lipsă, neant
• infecta - a (se) molipsi, a se contamina, a se îmbolnăvi infecție, molipsire, contaminare, mizerie, stricăciune, duhoare
• agrement - distracție, plăcere, desfătare, aprobare, consimțământ, acceptare, primire, încuviințare
• amuzament - distracție, petrecere, agrement, desfătare
• pagubă - pierdere, stricăciune, daună, lipsă, distrugere, vătămare, prejudiciu
• perfidie - fățărnicie, falsitate, nesinceritate
• priva - a lipsi, a renunța
• privațiune - lipsă, sărăcie, mizerie
• prolog - introducere, precuvântare, cuvânt-înainte, prefață, predoslovie
• răzgâia - a alinta, a răsfăța, a cocoloși
• recenzie - cronică, comentar, prezentare (de carte)
• recomanda - a indica, a preconiza, a prescrie, a propune, a se prezenta, a se arăta
• recomandare - propunere, prezentare, indicare, preconizare, aviz, sugestie, directivă
• relata - a raporta, a prezenta, a expune, a povesti, a descrie, a istorisi

Dex absență

• absență 1 Lipsă a unei persoane din locul în care trebuia să se afle absentare. 2 Semn cu care se marchează o absență (1). 3 Pierdere bruscă, de scurtă durată, a conștiinței, întâlnită în unele boli. 4 Lipsă de atenție distracție.
• ABSÉNȚĂ, absențe, 1. Lipsă a unei ființe sau a unui obiect din locul unde ar fi trebuit să se afle. ♦ Semn cu care se notează această lipsă. 2. Pierdere bruscă și de scurtă durată a cunoștinței, întâlnită în epilepsie. 3. Neatenție, indiferență a cuiva. – Din absence, absentia.
• ABSÉNȚĂ, absențe, 1. Lipsă a unei ființe sau a unui obiect din locul unde ar fi trebuit să se afle. ♦ Semn cu care se notează această lipsă. 2. Pierdere bruscă și de scurtă durată a cunoștinței; leșin. 3. Lipsă de atenție, distracție, indiferență a cuiva. – Din absence, absentia.
• ABSÉNȚĂ, absențe, 1. Lipsă a unei ființe sau a unui obiect de la locul unde ar fi trebuit sau ar fi putut să se găsească. În acea clipă a absenței ciobanului se deșteptase în ea mînia. SADOVEANU, N. F. 20. ♦ Semn cu care se notează lipsa cuiva (mai ales dintr-un loc de muncă). Profesorul i-a pus absență nemotivată. 2. Distracție, neatenție, indiferență. Mona a rămas în mină cu pachetul care i l-a întins profesorul și pe care ea l-a primit mașinal. Se apropie acum de masă și-l aruncă ușor, cu un gest de oboseală, de absență. SEBASTIAN, T. 364.

Antonime absență

• Absență ≠ prezență

Sinonimul cuvântului absență

Testează-te!