Dicționar de sinonime
Sinonime abuz
Cuvântul „abuz” are următoarele sinonime:
abuz ( substantiv )
- exces, necumpătare, surplus
- abatere, infracțiune, ilegalitate, samavolnicie
Alte sinonime:
- silnicie
- silă
- puternicie
- catahris
- exagerare
- injustiție
- încălcare a legii
Sinonime Apropiate
- exces - exagerare, abuz, necumpătare, excedent, surplus, adaos
- abatere - deviere, deplasare, anomalie, excepție, infracțiune, culpă, abuz, neregulă, vină
- contravenție - abatere, ilegalitate, încălcare, abuz
- delict - infracțiune, vină, abatere
- excedent - plus, surplus, prisos, prisoseală, exces
- prisos - excedent, surplus, prisosință, belșug, abundență
- sminteală - țicneală, nebunie, aiureală, scrânteală, abatere, greșeală
- strâmbătate - nedreptate, abuz, injustiție, inechitate
- tiranic - samavolnic, despotic, dictatorial, satrapie, abuziv, chinuitor, obsesiv, presant, stresant
- umplutură - încărcătură, surplus, nimicuri
- violent - vehement, dezlănțuit, furtunos, nestăpânit, năvalnic, impulsiv, coleric, belicos, abuziv
- violență - vehemență, dezlănțuire, impulsivitate, nestăpânire, agresivitate, brutalitate, duritate, abuz, siluire
- greșeală - abatere, eroare, culpă, vină, păcat, vinovăție, sminteală, rătăcire, inexactitate
- nechibzuință - nesocotință, necugetare, imprudență, necumpătare, ușurință
- neregularitate - abatere, deviere, eroare, greșeală, ondulație, sinuozitate, accident, iregularitate
Dex abuz
- abuz 1 Încălcare a legalității. 2 Faptă ilegală. 3 ~ de putere Delict săvârșit prin depășirea de către cineva a împuternicirii sale. 4 ~ de încredere Delict săvârșit prin înșelarea încrederii cuiva. 5 Întrebuințare fără măsură a ceva exces. 6 Prin ~ Abuziv.
- ABÚZ, abuzuri, 1. Încălcare a legalității; faptă ilegală. ◊ Abuz de putere = delict săvârșit de cineva prin depășirea atribuțiilor sale. Abuz de încredere = înșelăciune care constă din însușirea ilegală, înstrăinarea sau refuzul de restituire a unui obiect încredințat spre păstrare sau spre utilizare. Abuz de drept = delict care constă în exercitarea unui drept cu nesocotirea scopului său social-economic. 2. Întrebuințare fără măsură a unui lucru; exces. ◊ Prin abuz = abuziv, exagerat. 3. (Rar) Eroare care constă din exagerarea unui fapt, a unei păreri etc. – Din abus, abusus.