Sinonime accept

Cuvântul „accept” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• încuviințare - admitere, acceptare, aprobare, consimțire, acord, aviz, consimțire, învoire, voință
• agrement - distracție, plăcere, desfătare, aprobare, consimțământ, acceptare, primire, încuviințare
• consimțământ - încuviințare, acord, aprobare, învoială
• accepta - a primi, a agrea, a fi de acord, a consimți, a admite
• admite - a încuviința, a permite, a fi de acord, a accepta, a consimți
• asentiment - acord, aprobare, consimțire, adeziune, încuviințare
• consimți - a aproba, a accepta, a fi de acord, a încuviința, a admite, a binevoi, a catadixi, a vrea
• pact - învoială, înțelegere, acord, aranjament, tocmeală, tratat, convenție, stipulație
• potriveală - concordanță, armonizare, congruență, potrivire, acord, corespondență, suprapunere, brodeală, coincidență
• satisfăcător - mulțumitor, acceptabil, convenabil, potrivit, îndestulător, suficient, admisibil
• subscrie - a semna, a iscăli, a aproba, a fi de acord, a subsemna, a confirma
• sufragiu - vot, adeziune, aprobare, asentiment
• știre - informație, veste, noutate, comunicare, înștiințare, cunoaștere, consimțire, aprobare, permisie
• gâlceavă - ceartă, conflict, dezacord, diferend, discordie, disensiune, animozitate, neînțelegere, dispută
• hărăzi - a destina, a sorti, a meni, a hotărî, a acorda, a da, a dona, a dărui

Dex accept

• accépt 1 Consimțământ scris pe o poliță prin care o persoană desemnată de emitentul poliței se obligă să plătească beneficiarului, la scadență, suma prevăzută în poliță acceptare, acceptațiune. 2 Poliță.
• ACCÉPT Consimțământ scris pe o poliță, prin care o persoană, desemnată de emitentul poliței, se obligă să achite beneficiarului, la scadență, suma de bani din poliță. ♦ Încuviințare, aprobare. – Din Akzept, acceptus.
• ACCÉPT, accepte, Consimțământ scris de pe o poliță, prin care o persoană, desemnată de emitentul poliței, se obligă să achite beneficiarului, la scadență, suma de bani din poliță. – Din Akzept, acceptus.
• ACCEPT, accepte, Hîrtie de valoare prin care cineva se obligă să achite o sumă de bani pînă la un anumit termen. poliță.
• ACCÉPT, accepte, Document de credit emis de o întreprindere asupra alteia și prevăzut cu o mențiune semnată de aceasta din urmă, prin care se obligă să achite o anumită sumă de bani la termenul fixat de emitent. – Akzept ( acceptus).
• ACCÉPT Înscris, act prin care cineva se obligă să achite o datorie la scadență. .
• ACCÉPT 1. înscris prin care cineva se obligă să achite o datorie la scadență. 2. acord, aprobare. (< germ. Akzept)
• accépt Acord, aprobare ◊ „Prima mișcare – acceptul de a plăti un impozit de 649 691 lei.” 19 V 82 p. 2 (din accepta; , alt sens)
• ACCÉPT ~e n. Act prin care cineva se obligă să achite o datorie la scadență. /<germ. Akzept, lat. acceptus

Sinonimul cuvântului accept

Testează-te!