Dicționar de sinonime
Sinonime adus
Cuvântul „adus” are următoarele sinonime:
adus ( adjectiv )
- aplecat
- încovoiat
- cocârjat
- înclinat
Alte sinonime:
- cocoșat
adus ( substantiv )
- aducere
- danie
- jertfă
Sinonime Apropiate
- pieziș - oblic, strâmb, aplecat, înclinat, abrupt, prăpăstios, accidentat, râpos
- povârnit - înclinat, abrupt, aplecat, în pantă, lăsat, prăvălit
- strâmb - diform, deformat, îndoit, încovoiat, înclinat, incorect, fals, nedrept, mistificat
- gârbov - încovoiat, cocoșat, ghebos, gârbovit, cocârjat, curbat
- lăsat - aplecat, înclinat, îndoit, curbat, pleoștit, bleg, clăpăug
- oblic - înclinat, pieziș, aplecat
- coroiat - încovoiat, acvilin, curbat, cocârjat
- sacrificiu - jertfă, ofrandă dăruire, sacrificare
- coborâtor - înclinat, povârnit, în pantă, descendent, urmaș, vlăstar, odraslă, epigon
- smerit - umilit, supus, preaplecat, modest, credincios
- spumega - a face clăbuci, a năduși, a fierbe, a se înfuria, a clocoti, a se dezlănțui
- străduință - efort, strădanie, osteneală, travaliu
- sudație - transpirație, nădușeală, sudoare
- sudoare - nădușeală, transpirație, sudație
- travaliu - muncă, efort, activitate, strădanie
Dex adus
- adus2, ~ă 1 Dus dintr-un loc în altul. 2 ( discuții) Îndreptat asupra unui lucru sau a unei persoane. 3 A fi ~(ă) din meșteșug Meșteșugit. 4 ( ființe) încovoiat. 5 Îndoit. 6 ~ (bine) din condei Exprimat cu dibăcie. 7 Făcut cu diplomație. 8 ~ la mijloc Citat în sprijinul unei afirmații. 9 ( persoane) Condus. 10 ~ în sapă de lemn Sărăcit.
- adús1 1 Aducere (1). 2 Danie. 3 Jertfa. 4 (; ; ) Aminte ~ Amintire.
- ADÚS, -Ă, aduși, -se, Aplecat, încovoiat. – aduce.
- ADÚS, -Ă, aduși,-se, Îndoit, aplecat, încovoiat. Șuier aține... potica arnăuților cu fes roșu și cu iatagan adus. DELAVRANCEA, S. 165. Nasul îi era adus, ca de vultur. ISPIRESCU, M. V. 28. ◊ Adus de spate = gîrbovit. La o masă lungă... un tînăr... lungăreț la chip și cam adus de spate, făcea corecturi. VLAHUȚĂ, O. A. III 25. Adus din meșteșug = întocmit cu dibăcie. Baia era pardosită cu tot felul de marmură... și adusă din meșteșug așa încît închipuia fel de fel de flori. ISPIRESCU, L. 38. Adus din condei = exprimat cu abilitate.
- ADÚS, -Ă, aduși, -se, 1. Aplecat, încovoiat. 2. (În ) Adus din meșteșug = întocmit cu dibăcie. Adus din condei = exprimat cu abilitate. – aduce.
- ADÚS ~să (~și, ~se) 1) v. A ADUCE. 2) Care este îndoit; încovoiat. Nas ~. ◊ ~ de spate gârbovit. /v. a aduce
- adus a. 1. dus la; 2. fasonat: marmoră adusă așa că închipuia fel de fel de flori ISP.; 3. încovoiat: iatagan adus.