Dicționar de sinonime

Sinonime afabil

Cuvântul „afabil” are următoarele sinonime:

afabil ( adjectiv )
  • binevoitor
  • amabil
Alte sinonime:
  • afectuos
  • cordial
  • prietenesc
  • prietenos


Sinonime Apropiate

  • favorabil - prielnic, avantajos, propice, priincios, binevoitor, generos, săritor, amabil, adecvat
  • amabil - binevoitor, gentil, serviabil, simpatic, politicos, cordial, prietenos
  • amical - prietenesc, prietenos, cordial, amabil, afabil
  • atent - vigilent, treaz, circumspect, cu ochii-n patru, amabil, politicos, civilizat, binevoitor, curtenitor
  • binevoitor - serviabil, amabil, săritor, cumsecade, generos
  • complezent - amabil, serviabil, îndatoritor, binevoitor, atent
  • cordial - afectuos, amabil, prietenos, cald, afabil
  • bun - cumsecade, de treabă, amabil, inimos, generos, binevoitor, blând, blajin, pașnic
  • prevenitor - amabil, atent, curtenitor, politicos, serviabil
  • serviabil - săritor, amabil, îndatoritor, complezent, prevenitor, inimos
  • galant - curtenitor, amabil, drăguț, gentil, politicos, atent, darnic, generos, culant
  • galanterie - curtenie, curtoazie, amabilitate, gentilețe, obiecte, mărunțișuri, îmbrăcăminte (în magazine)
  • gentil - amabil, curtenitor, politicos, drăguț, galant
  • gentilețe - amabilitate, politețe, atenție, curtoazie, drăgălășenie
  • gingășie - delicatețe, amabilitate, sensibilitate, grație

Dex afabil

  • afábil, ~ă ( persoane și manifestările lor) 1 Binevoitor. 2 Primitor. 3 Cordial.
  • AFÁBIL, -Ă, afabili, -e, (Despre oameni și manifestările lor) Binevoitor, cordial. – Din affabilis, affable.
  • AFABÍL, -Ă, afabili, -e, (Despre oameni și despre unele manifestări ale lor) Binevoitor, primitor, cordial. Domnul Meyer apăruse în ușă cu zîmbetul afabil. C. PETRESCU, A. 327.
  • AFÁBIL, -Ă, afabili, -e, (Despre oameni și manifestările lor) Binevoitor, cordial. – affable ( affabilis).
  • AFÁBIL, -Ă Cordial, binevoitor; primitor. .
  • AFÁBIL, -Ă binevoitor, cordial, prietenos. (< fr. affable, lat. affabilis)
  • AFÁBIL ~ă (~i, ~e) (despre persoane sau despre manifestările lor) Care vădește politețe și bunăvoință cordială; tandru. Ton ~. /<lat. affabilis, fr. affable
  • afabil a. care primește și ascultă cu bunăvoință.
  • *afábil, -ă adj. (lat. affábilis, d. ad, la, și fari, a vorbi). Blînd, bine-voitor, prietenos. Adv. Cu afabilitate.
  • AFÁBIL adj. v. afectuos, amabil, binevoitor, cordial, prietenesc, prietenos.


Sinonimul cuvântului afabil

Sinonimul cuvântului afabil


Testează-te!