Dicționar de sinonime
Sinonime afumat
Cuvântul „afumat” are următoarele sinonime:
afumat ( adjectiv )
- amețit
- băut
- beat
- cherchelit
- îmbătat
- turmentat
Sinonime Apropiate
- băut - beat, amețit, cherchelit
- grizat - amețit, beat, turmentat
- dispus - vesel, satisfăcut, mulțumit, amețit, beat, afumat
- turtit - strivit, teșit, beat, ametit
- amețitor - năucitor, uluitor, uimitor, tulburător, zăpăcitor, vertiginos, îmbătător, derutant
- udătură - jilăveală, stropire, umezeală, băutură, cinste
- vertiginos - precipitat, amețitor, vijelios, dezlănțuit
- fericire - mulțumire, satisfacție, bucurie, încântare, euforie, beatitudine, noroc
- holercă - rachiu, băutură
- însetat - setos, nebăut, avid, dornic, pasionat, râvnitor
- leucom - albeață
- alcoolic - bețiv, băutor, pilangiu, sugaci
- bețiv - alcoolic, băutor, bețivan
- buimac - zăpăcit, amețit, năuc, tehui
- cataractă - albeață, apă-albă
Dex afumat
- afumat2, ~ă 1-2 ( alimente) Care a fost expus la fum în scopul conservării sau al obținerii unei arome. 3 Înnegrit de fum. 4 Îngălbenit de vechime. 5 ( mâncăruri) Cu gust neplăcut de arsură. 6 Beat. 7 Strugure alb-gălbui-roșietic, cu pigment negru.
- afumat1 1-11 Afumare (1-11).
- AFUMÁT, -Ă, afumați, -te, 1. (Despre alimente) Care a fost expus la fum în scopul conservării. 2. Înnegrit de fum. 3. (Despre mâncăruri) Cu gust neplăcut de fum. 4. Amețit, turmentat; beat. – afuma.
- AFUMÁT, -Ă, afumați, -te, 1. (Despre carne, pește etc.) Care a fost expus la fum în scopul conservării. Mihalachi se și întoarce c-o harchină de costiță afumată. VLAHUȚĂ, O. A. II 89. 2. Acoperit de fum, înnegrit. Erau, în circiuma joasă și afumată, mușterii mulți. PAS, L. I 90. Privea în păretele afumat, la umbra sa proprie. EMINESCU, N. 58. ♦ Îngălbenit de vechime. Dintr-un smoc de tărfăloage de moșie... scoase o hîrtie afumată pe care mi-a dat-o NEGRUZZI, S. I 186. 3. (Despre mîncări) Cu gust neplăcut de fum. Bucatele le-a făcut afumate, arse și sleite. CREANGĂ, P. 292. 4. (Familiar, despre persoane) Amețit de băutură; cherchelit. Era slobod de serviciu în ziua aceea și venea de la cîrciumă puțintel afumat. PAS, Z. I 50. Era afumat rău de tot în seara aceea. CARAGIALE, O. I 16.
- AFUMÁT, -Ă, afumați, -te, 1. (Despre alimente) Care a fost expus la fum în scopul conservării. 2. Înnegrit de fum. 3. (Despre mâncăruri) Cu gust neplăcut de fum. 4. (, despre oameni) Amețit de băutură, cherchelit. – afuma.