Dicționar de sinonime
Sinonime ajutător
Cuvântul „ajutător” are următoarele sinonime:
ajutător ( substantiv )
- complice
- copărtaș
- părtaș
ajutător ( adjectiv )
- auxiliar
- de sprijin
- susținător
- participant
- contribuitor
Sinonime Apropiate
- copărtaș - complice
- complice - părtaș, asociat, copărtaș, colaborator
- ajutor - auxiliar, susținător, de sprijin, folositor
- părtaș - participant, asociat, afiliat, ortac, complice, ajutor, partizan
- adept - partizan, susținător, părtaș, aderent
- asistență - prezență, participanți, public, auditoriu, ajutor, sprijin, reazem
- sprijinitor - protector, susținător
- adjunct - auxiliar, ajutător, secundar, secund
- părtini - a favoriza, a avantaja, a proteja, a privilegia, a sprijini
- pilă - rașpel, sprijin, protecție, favoare, proptea
- sacrament - taină, împărtășanie, cuminecătură
- secundar - auxiliar, secund, marginal, colateral, minor, neimportant, mic, redus, neesențial
- servi - a sluji, a oficia, a lucra, a ajuta, a sprijini, a întrebuința, a folosi, a lua, a uza
- stâlp - pilon, pilastru, grindă, susținere, sprijin, reazem, protecție, pavăză, fruntaș
- subsidiar - complementar, auxiliar, secundar
Dex ajutător
- ajutător, ~oare 1 Care ajută (1). 2 (; ; ) Verb ~ Verb auxiliar. 3-4 , (Persoană sau lucru) care este de ajutor (1). 5 Protector. 6 Complice.
- AJUTĂTÓR, -OÁRE, ajutători, -oare, Care ajută; auxiliar. – Ajuta + -ător.
- AJUTĂTÓR, -OÁRE, ajutători, -oare, Care ajută, care dă ajutor. ◊ (Substantivat; neobișnuit) Le boteză , punînd săbiei numele «Balmut, ajutătorul meu», și buzduganului «Omorîtorul vrăjmașilor mei». ISPIRESCU, L. 139. ♦ Auxiliar. Discipline ajutătoare ale istoriei. ◊ Verb ajutător = verb auxiliar, auxiliar.
- AJUTĂTÓR, -OÁRE, ajutători, -oare, Care ajută; auxiliar. – Din ajuta + -(ă)tor.
- AJUTĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care ajută; auxiliar. Discipline ~oare. /a ajuta + suf. ~ător
- ajutător a. care ajută; verb ajutător, care ajută la conjugarea celorlalte: a fi, a avea, a voi. ║ m. ajutor.
- ajutătór, -oáre adj. Care ajută: un prieten ajutător, o prietenă ajutătoare. Gram. Auxiliar, care servește la ajutat în compozițiune: verb ajutător (ca am fost, voĭ fi).
- AJUTĂTÓR adj. v. auxiliar.
- AJUTĂTÓR s. v. complice, copărtaș, părtaș.
- AJUTĂTOR auxiliar. (Verb ~.)