Dicționar de sinonime
Sinonime aliment
Cuvântul „aliment” are următoarele sinonime:
aliment ( substantiv )
- mâncare
- hrană
- papă
- nutriment
- bucate
- demâncare
- demâncat
- legumă
- merinde
- de-ale gurii
- cost
- tain
- menajă
- piștă
- vipt
- haleală
- crăpelniță
Sinonime Apropiate
- hrană - aliment, mâncare, bucate, merinde, nutriție, de-ale gurii
- merinde - mâncare, hrană, bucate, alimente
- nutriment - aliment, furaj, hrană, mâncare, nutreț
- alimentație - mâncare, hrană, nutriment, alimentare, consum, nutriție
- bucate - hrană, alimente, mâncare, cereale, grâne
- masă - mâncare, hrană, alimente, bucate, banchet, praznic, festin, dejun, ospăț
- vipt - pensiune, întreținere, masă, alimente, rod, bucate
- demâncare - mâncare, hrană
- haleală - mâncare
- alimenta - a hrăni, a nutri, a da (de) mâncare, a întreține
- întreținere - alimentare, hrană, casă-masă, subzistență, discuție, dialog, conversație
- dumicat - îmbucătură, aliment, mâncare
- păstra - a conserva, a reține, a cruța, a menaja, a dura, a dăinui, a se menține, a persista, a exista
- piperat - picant, condimentat, pișcător, scump, costisitor, exagerat, obscen, imoral
- preț - valoare, cost, contravaloare, plată, tarif, onorariu, importanță, căutare, apreciere
Dex aliment
- aliment 1 Substanță care servește la hrănire hrană. 2 Mijloace de trai (acordate prin tribunal pentru întreținerea părinților, soției divorțate, copiilor născuți din părinți divorțați ).
- ALIMÉNT, alimente, Produs în stare naturală sau prelucrat care servește ca hrană. – Din aliment, alimentum.
- ALIMÉNT, alimente, Orice substanță care servește ca hrană. Pîinea e un aliment esențial. ◊ sînt moștenirea noastră cea bună și neprețuită, în care găsim, aliment sufletului nostru. SADOVEANU, C. 11.
- ALIMÉNT, alimente, Orice lucru care servește ca hrană. – aliment ( alimentum).
- ALIMÉNT Preparat sau produs natural care se mănâncă și ajută la întreținerea vieții. .
- ALIMÉNT produs natural sau preparat nutritiv, servind ca hrană. (< fr. aliment, lat. alimentum)
- ALIMÉNT ~e n. mai ales la pl. Produs în stare naturală sau prelucrat, care servește ca hrană. /<fr. aliment, lat. alimentum
- aliment n. 1. orice substanță bună de hrană, nutriment; 2. fig. ceeace întreține sau face să subziste: lemnul este alimentul focului.
- *alimént n., pl. e (lat. alimentum, d. álere, a nutri. V. înalt, co-alizez). Nutriment. Fig. Învățătura e alimentu sufletuluĭ.
- ALIMÉNT s. v. mâncare.