Dicționar de sinonime
Sinonime amabil
Cuvântul „amabil” are următoarele sinonime:
amabil ( adjectiv )
- binevoitor
- gentil
- serviabil
- simpatic
- politicos
- cordial
- prietenos
Alte sinonime:
- curtenitor
- afectuos
- prietenesc
- afabil
- cald
- călduros
- îndatoritor
- complezent
- prevenitor
- săritor
- atent
- drăguț
- galant
- levent
- cortez
- libovnic
- plăcut
- civilizat
- abordabil
- primitor
- agreabil
- ospitalier
- sociabil
Sinonime Apropiate
- prevenitor - amabil, atent, curtenitor, politicos, serviabil
- galant - curtenitor, amabil, drăguț, gentil, politicos, atent, darnic, generos, culant
- gentil - amabil, curtenitor, politicos, drăguț, galant
- îndatoritor - binevoitor, atent, serviabil, politicos, prevenitor
- amical - prietenesc, prietenos, cordial, amabil, afabil
- atent - vigilent, treaz, circumspect, cu ochii-n patru, amabil, politicos, civilizat, binevoitor, curtenitor
- binevoitor - serviabil, amabil, săritor, cumsecade, generos
- complezent - amabil, serviabil, îndatoritor, binevoitor, atent
- cordial - afectuos, amabil, prietenos, cald, afabil
- serviabil - săritor, amabil, îndatoritor, complezent, prevenitor, inimos
- familiar - apropiat, atașat, accesibil, afectuos, cordial, sociabil, prietenos, obișnuit, uzual
- favorabil - prielnic, avantajos, propice, priincios, binevoitor, generos, săritor, amabil, adecvat
- galanterie - curtenie, curtoazie, amabilitate, gentilețe, obiecte, mărunțișuri, îmbrăcăminte (în magazine)
- gentilețe - amabilitate, politețe, atenție, curtoazie, drăgălășenie
- afabil - binevoitor, amabil
Dex amabil
- amábil, ~ă 1 Care este vrednic de a fi iubit. 2 Politicos. 3 Prietenos. 4 Plăcut (ca termen de execuție).
- AMÁBIL, -Ă, amabili, -e, Prietenos, binevoitor; politicos. – Din aimable, amabilis.
- AMÁBIL, -Ă, amabili, -e, Prietenos, binevoitor; politicos. Aceste perle sînt, probabil, Surîsul tău mereu amabil. BENIUC, V. 68. Mihail Mihailovici a fost cît se poate de amabil. SAHIA, U.R.S.S. 96. ◊ (Adverbial) Asta s-o creadă alții, s-a hlizit dumneaei privindu-mă amabil. SADOVEANU, N. F. 183. ♦ (Neobișnuit) Atrăgător, plăcut. Stilul elegant al unuia din cei mai amabili poeți ai noștri. ODOBESCU, S. I 447.
- AMÁBIL, -Ă, amabili, -e, Prietenos, binevoitor; politicos. – aimable ( amabilis).
- AMÁBIL, -Ă Prietenos, binevoitor; politicos. .
- AMÁBIL, -Ă prietenos, binevoitor; politicos, sociabil. (< it. amabile, lat. amabilis)
- AMÁBIL ~ă (~i, ~e) Care manifestă bunăvoință și serviabilitate; politicos. Om ~. /<lat. amabilis, fr. aimable
- amabil a. 1. demn de iubire; 2. prietenos: e amabil cu toți.
- *amábil, -ă adj., pl. f. e (lat. amábilis d. amare, a ĭubi). Plăcut, bine-voitor, prietenos: e amabil cu toțĭ Adv. A te purta amabil.
- AMÁBIL adj. 1. v. binevoitor. 2. v. serviabil. 3. v. curtenitor. 4. v. politicos.
Antonime amabil
- Amabil ≠ bădărănos, brutal, grosolan, necuviincios modificată
Sinonimul cuvântului amabil