Dicționar de sinonime

Sinonime amabilitate

Cuvântul „amabilitate” are următoarele sinonime:

amabilitate ( substantiv )
  • bunăvoință
Alte sinonime:
  • serviabilitate
  • bunătate
  • curtoazie
  • politețe
  • atenție
  • prietenie
  • solicitudine
  • complezență
  • complăcere
  • priință
  • galanterie
  • gentilețe
  • curtenie
  • libov
  • manieră
  • civilitate
  • compliment
  • sociabilitate
  • comunicativitate


Sinonime Apropiate

  • bunătate - omenie, cumsecădenie, generozitate, noblețe, bunăvoință, amabilitate, blândețe
  • bunăvoință - amabilitate, noblețe, generozitate, silință, râvnă, zel
  • galanterie - curtenie, curtoazie, amabilitate, gentilețe, obiecte, mărunțișuri, îmbrăcăminte (în magazine)
  • gentilețe - amabilitate, politețe, atenție, curtoazie, drăgălășenie
  • gingășie - delicatețe, amabilitate, sensibilitate, grație
  • mărinimie - bunăvoință, generozitate, dărnicie, noblețe, bunătate, filantropie
  • atenție - luare-aminte, băgare de seamă, precauție, grijă, vigilență, solicitudine, politețe, amabilitate, stimă
  • bun-simț - sensibilitate, politețe, bună-creștere, amabilitate
  • cordialitate - afecțiune, amabilitate, simpatie, căldură
  • curtoazie - atenție, amabilitate, gentilețe, politețe, curtenie
  • dulceață - bucurie, încântare, fericire, blândețe, bunătate, duioșie, bunăvoință, plăcere, voluptate
  • înțelegere - pricepere, cunoaștere, percepere, sesizare, gândire, minte, intelect, judecată, bunăvoință
  • milă - compătimire, îndurare, compasiune, binefacere, ajutor, pomană, milostenie, bunătate, bunăvoință
  • manieră - conduită, atitudine, comportament, purtare, mod, cale, chip, fel, formă

Dex amabilitate

  • amabilitate 1 Firea unei persoane vrednice de iubit. 2 Însușire, calitate a tot ceea ce este sau se arată amabil (1) gentilețe, îndatorare, prietenie. 3 Faptă a celui ce se arată amabil (1). 4 Compliment.
  • AMABILITÁTE, (2) amabilități, 1. Însușirea de a fi amabil; atitudine amabilă; politețe, gentilețe. 2. Faptă, vorbă amabilă; compliment (1). – Din amabilité, amabilitas, -atis.
  • AMABILITÁTE, (2) amabilități, 1. Însușirea de a fi amabil, atitudine amabilă; politețe, gentilețe. 2. Faptă, vorbă amabilă; compliment (1) – Din amabilité, amabilitas, -atis.
  • AMABILITÁTE, (2) amabilități, 1. Însușirea de a fi amabil, calitatea a ceea ce este sau se arată amabil; bunăvoință; politețe. Și d. Jean zîmbi plin de amabilitate. SAHIA, N. 102. Amabilitatea cu care m-ați oprit în drum ca să mă aduceți aici în gazdă mă face a dori ca să vă cunosc mai de aproape. ALECSANDRI, T. I 281. 2. Atitudine sau faptă amabilă. Îl invitase la teatru, ca să-și scuze, prin aceasta și alte amabilități, lipsa dorinței de a-l ajuta. DUMITRIU, B. F. 160. ♦ Frază măgulitoare; compliment. Șeful gării... se topise în temenele și amabilități față de ruda prințului. DUMITRIU, B. F. 74.
  • AMABILITÁTE, (2) amabilități, 1. Însușirea de a fi amabil. 2. Atitudine sau faptă amabilă. ♦ Compliment. – amabilité ( amabilitas, -atis).
  • AMABILITÁTE 1. Bunăvoință; politețe. 2. Comportare amabilă. ♦ Compliment; măgulire. .


Antonime amabilitate

  • Amabilitate ≠ bruschețe, brutalitate, grosolănie


Sinonimul cuvântului amabilitate

Sinonimul cuvântului amabilitate


Testează-te!