Dicționar de sinonime
Sinonime analitic
Cuvântul „analitic” are următoarele sinonime:
analitic ( adjectiv )
- bazat pe analiză
- circumstanțiat
- detaliat
- precis
- minuțios
- particularizat
Sinonime Apropiate
- amănunțit - detaliat, în amănunt, minuțios, migălos, scrupulos
- pretențios - exigent, sever, minuțios, mofturos dificil, năzuros, afectat, strident, încărcat
- științific - riguros, precis, verificat, garantat, prestigios, solid
- vag - neclar, imprecis, nesigur, confuz, nedeslușit
- fidel - devotat, credincios, statornic, constant, atașat, sigur, precis, exact, întocmai
- firește - desigur, bineînțeles, precis, absolut, certamente
- fix - nemișcat, neclintit, stabil, înțepenit, imobil, precis, exact
- imprecis - neclar, vag, neprecis, confuz, nelămurit, nesigur, aproximativ
- indiscutabil - cert, neîndoielnic, hotărât, precis, sigur, incontestabil, categoric
- îndeaproape - atent, minuțios, amănunțit, meticulos, exigent
- matematic - exact, precis, fix, viguros
- meticulos - scrupulos, exigent, conștiincios, migălos, atent, pedant, minuțios, serios
- migălos - minuțios, meticulos, exigent, atent, riguros
- chiar - întocmai, exact, precis, absolut, încă, tocmai, în plus
- concret - palpabil, material, pipăibil, real, perceptibil, precis, determinat, definit
Dex analitic
- analític, ~ă 1-2 Care se bazează pe analiză (1, 4). 3-4 Care procedează prin analiză (1, 4). 5 Chimie ~ă Ramură a chimiei care se ocupă cu cercetarea elementelor și combinațiilor lor. 6 Spirit ~ Capacitate mintală de a disocia părțile componente ale unui întreg, spre a-l cunoaște analitism (5). 7 Persoană care are capacitate analitică (6). 8 Limbă -ă Limbă care exprimă raporturile gramaticale prin cuvinte izolate. 9 Geometrie ~ă Ramură a geometriei care folosește calculul algebric. 10 Fizică -ă Ramură a fizicii care folosește calculul infinitezimal.
- ANALÍTIC, -Ă, analitici, -ce, Care se bazează pe analiză, care procedează prin analiză. ◊ Chimie analitică = ramură a chimiei care se ocupă cu cercetarea elementelor și a combinațiilor lor. Spirit analitic = capacitate mintală de a disocia părțile componente ale unui întreg; persoană care are această capacitate. Limbă analitică = limbă care exprimă raporturile gramaticale prin cuvinte izolate. ♦ (, ) Care folosește calculul algebric și infinitezimal. Geometrie analitică. – Din analytique, analyticus.
Antonime analitic
- Analitic ≠ sintetic