Dicționar de sinonime
Sinonime anomalie
Cuvântul „anomalie” are următoarele sinonime:
anomalie ( substantiv )
- abatere, deviere, deturnare
- defect, cusur, meteahnă
Alte sinonime:
- neregularitate
- monstruozitate
- bizarerie
Sinonime Apropiate
- meteahnă - cusur, neajuns, defect, lipsă, slăbiciune, lacună, scădere, viciu, patimă
- beteșug - infirmitate, schilodeală, betejeală, vătămare, cusur, defect, neajuns, meteahnă, boală
- cusur - defect, deficiență, imperfecțiune, insuficiență, lipsă, lacună, meteahnă, neajuns, scădere
- defect - lipsă, scădere, deficiență, imperfecțiune, cusur, meteahnă, hibă, neajuns, beteșug
- abatere - deviere, deplasare, anomalie, excepție, infracțiune, culpă, abuz, neregulă, vină
- lacună - lipsă, gol, vid, întrerupere, discontinuitate, lapsus, defect, cusur, neajuns
- neregularitate - abatere, deviere, eroare, greșeală, ondulație, sinuozitate, accident, iregularitate
- neregulă - dezordine, neorânduială, răvășeală, harababură, debandadă, abatere, eroare, inexactitate, deviere
- șchiopăta - a șonticăi, a se poticni, a funcționa rău, a fi defect
- șchiop - schilod, infirm, cotonog, șontorog, defectuos, imperfect
- slăbiciune - sfârșeală, extenuare, epuizare, vlăguială, debilitate, scădere, lipsă, carență, defect
- sminteală - țicneală, nebunie, aiureală, scrânteală, abatere, greșeală
- greșeală - abatere, eroare, culpă, vină, păcat, vinovăție, sminteală, rătăcire, inexactitate
- hibă - neajuns, defect, lipsă
- impracticabil - defect, stricat, degradat, desfundat, rău
Dex anomalie
- anomalíe 1 Abatere de la normal. 2 Abatere de la regulă. 3-4 Defect (patologic).
- ANOMALÍE, anomalii, Ceea ce se abate de la normal, de la regula obișnuită; ceea ce constituie un defect. – Din anomalie.
- ANOMALÍE, anomalii, Abatere de la normă, deviere de la regula obișnuită. ♦ Defect grav, meteahnă.
- ANOMALÍE, anomalii, Abatere de la normă, deviere de la regula obișnuită; defect (grav), meteahnă. – anomalie (< ).
- ANOMALÍE Stare a celui anormal; abatere de la o regulă, de la o normă. ♦ Defect grav, meteahnă, beteșug. .
- ANOMALÍE abatere de la normă, de la regulă; defect grav, meteahnă. (< fr. anomalie, lat., gr. anomalia)
- ANOMALÍE ~i f. Abatere de la regula obișnuită: deviere de la starea normală. /<fr. anomalie
- anomalie f. starea lucrului anomal, neregularitate, particularitate: anomaliile graiului.
- *anomalíe f. (vgr. anomalia). Neregularitate (maĭ ales în gramatică). Șt. nat. Monstruozitate.
- ANOMALÍE s. 1. v. abatere. 2. cusur, defect, (pop.) meteahnă. (~ congenitală.)