Dicționar de sinonime

Sinonime anomalie

Cuvântul „anomalie” are următoarele sinonime:

anomalie ( substantiv )
  1. abatere, deviere, deturnare
  2. defect, cusur, meteahnă
Alte sinonime:
  • neregularitate
  • monstruozitate
  • bizarerie


Sinonime Apropiate

  • meteahnă - cusur, neajuns, defect, lipsă, slăbiciune, lacună, scădere, viciu, patimă
  • beteșug - infirmitate, schilodeală, betejeală, vătămare, cusur, defect, neajuns, meteahnă, boală
  • cusur - defect, deficiență, imperfecțiune, insuficiență, lipsă, lacună, meteahnă, neajuns, scădere
  • defect - lipsă, scădere, deficiență, imperfecțiune, cusur, meteahnă, hibă, neajuns, beteșug
  • abatere - deviere, deplasare, anomalie, excepție, infracțiune, culpă, abuz, neregulă, vină
  • lacună - lipsă, gol, vid, întrerupere, discontinuitate, lapsus, defect, cusur, neajuns
  • neregularitate - abatere, deviere, eroare, greșeală, ondulație, sinuozitate, accident, iregularitate
  • neregulă - dezordine, neorânduială, răvășeală, harababură, debandadă, abatere, eroare, inexactitate, deviere
  • șchiopăta - a șonticăi, a se poticni, a funcționa rău, a fi defect
  • șchiop - schilod, infirm, cotonog, șontorog, defectuos, imperfect
  • slăbiciune - sfârșeală, extenuare, epuizare, vlăguială, debilitate, scădere, lipsă, carență, defect
  • sminteală - țicneală, nebunie, aiureală, scrânteală, abatere, greșeală
  • greșeală - abatere, eroare, culpă, vină, păcat, vinovăție, sminteală, rătăcire, inexactitate
  • hibă - neajuns, defect, lipsă
  • impracticabil - defect, stricat, degradat, desfundat, rău

Dex anomalie

  • anomalíe 1 Abatere de la normal. 2 Abatere de la regulă. 3-4 Defect (patologic).
  • ANOMALÍE, anomalii, Ceea ce se abate de la normal, de la regula obișnuită; ceea ce constituie un defect. – Din anomalie.
  • ANOMALÍE, anomalii, Abatere de la normă, deviere de la regula obișnuită. ♦ Defect grav, meteahnă.
  • ANOMALÍE, anomalii, Abatere de la normă, deviere de la regula obișnuită; defect (grav), meteahnă. – anomalie (< ).
  • ANOMALÍE Stare a celui anormal; abatere de la o regulă, de la o normă. ♦ Defect grav, meteahnă, beteșug. .
  • ANOMALÍE abatere de la normă, de la regulă; defect grav, meteahnă. (< fr. anomalie, lat., gr. anomalia)
  • ANOMALÍE ~i f. Abatere de la regula obișnuită: deviere de la starea normală. /<fr. anomalie
  • anomalie f. starea lucrului anomal, neregularitate, particularitate: anomaliile graiului.
  • *anomalíe f. (vgr. anomalia). Neregularitate (maĭ ales în gramatică). Șt. nat. Monstruozitate.
  • ANOMALÍE s. 1. v. abatere. 2. cusur, defect, (pop.) meteahnă. (~ congenitală.)


Sinonimul cuvântului anomalie

Sinonimul cuvântului anomalie


Testează-te!