Dicționar de sinonime
Sinonime apartament
Cuvântul „apartament” are următoarele sinonime:
apartament ( substantiv )
- locuință
- casă
- domiciliu
- adăpost
- lăcaș
Alte sinonime:
- odaie
- cameră
- garsonieră
- proprietate
- rezidență
- studio
Sinonime Apropiate
- casap - măcelar casă1, locuință, domiciliu, cămin, adăpost, clădire, imobil, construcție, zidire
- cuib - culcuș, sălaș, cuibar, bârlog, adăpost, casă, cămin, locuință, matcă
- domiciliu - locuință, casă, cămin
- sălaș - adăpost, locuință, găzduire, staul, grajd
- vatră - cămin, cuptor, sobă, casă, locuință, așezământ, țară, patrie
- cămin - șemineu, vatră, cuptor, sobă, coș, horn, fumar, casă, adăpost
- percepe - a simți, a sesiza, a înțelege, a observa, a distinge, a remarca, a încasa, a strânge, a aduna (impozite)
- sălășlui - a se adăposti, a locui, a trăi, a se stabili
- șopron - remiză, barac, poiată, adăpost
- spital - clinică, sanatoriu, casă de sănătate, lazaret
- familie - cămin, casă, menaj, neam, rudă, descendență, spiță, viță, stirpe
- feri - a apăra, a proteja, a păzi, a ocroti, a adăposti, a protegui, a evita, a ocoli, a se eschiva
- ferit - tăinuit, ascuns, dosnic, adăpostit
- friabil - fragil, casant, sfărâmicios, inconsistent
- gâde - călău, casap, ucigaș, gealat
Dex apartament
- apartamént Locuință (într-un bloc, casă) compusă din mai multe camere legate și dependente între ele, astfel încât să formeze un tot (cu o destinație unică).
- APARTAMÉNT, apartamente, Grup de încăperi într-o clădire, care formează o unitate și servește ca locuință. – Din appartement.
- APARTAMÉNT, apartamente, Locuință (într-o casă mai mare) compusă din mai multe camere (și dependințe). – Din appartement.
- APARTAMÉNT, apartamente, Grup de încăperi într-o clădire, constituind o unitate și servind, de obicei, ca locuință.
- APARTAMÉNT, apartamente, Grup de încăperi într-o clădire, care formează o unitate și servește, de obicei, ca locuință. – După appartement.
- APARTAMÉNT Ansamblu de camere și dependințe care formează locuința cuiva. .
- APARTAMÉNT ansamblu de camere și dependințe care formează locuința cuiva. (< fr. appartement, it. appartamento)
- APARTAMÉNT ~e n. Grup de (două sau mai multe) camere și dependințele necesare, care formează o locuință într-un bloc de locuit. /<fr. appartement
- apartament n. 1. diviziunile principale ale unei case; 2. locuință compusă din mai multe încăperi.
- *apartamént n., pl. e (fr. appartement, it. appartamento, care vine d. appartare, a despărți. V. de-partament). Grupă de camere: în această casă apartamentu stăpînilor e la dreapta, ĭar al servitorilor la stînga.