Dicționar de sinonime
Sinonime aparte
Cuvântul „aparte” are următoarele sinonime:
aparte ( adjectiv )
- separat
- deosebit
- distinct
- special
- singular
- insolit
Alte sinonime:
- anumit
- particular
- specific
- sui generis
- individual
- neobișnuit
- ales
aparte ( adverb )
- deosebit
- separat
- deosebi
- bașca
- anume
- anumit
- special
- osebit
- distinct
- particular
- specific
- sui-generis
- individual
- neobișnuit
- singular
- insolit
- ales
- distins
- scump
Sinonime Apropiate
- special - deosebit, aparte, distinct, excepțional, singular, unic
- neobișnuit - deosebit, excepțional, anormal, nefiresc, insolit, bizar, năstrușnic, singular, excentric
- bașca - aparte, deosebit, separat
- eminent - deosebit, ales, excelent, distins, remarcabil, ilustru
- ales - deosebit, distins, superior, eminent, remarcabil, fin, delicat, ilustru, excepțional
- distins - deosebit, ales, remarcabil, ilustru, eminent, fin, nobil, valoros
- remarcabil - admirabil, excelent, deosebit, însemnat, minunat, proeminent, distins, valoros
- important - însemnat, necesar, indispensabil, remarcabil, deosebit, marcant, ilustru, distins, arogant
- îndeosebi - mai ales, în special, mai cu seamă, tocmai, osebit
- distinct - deosebit, diferit
- deosebit - diferit, aparte, felurit, divers, eterogen, variat, pestriț, divers, extraordinar
- tipic - specific, caracteristic, propriu, particular, distinct, reprezentativ
- variat - diferit, deosebit, felurit, divers, schimbat
- foarte - tare, deosebit, mult, grozav, teribil
- individual - personal, singur, câte unul, particular, aparte
Dex aparte
- apárte , 1-2 (În mod) separat. 3-4 (La teatru) Ca și cum ar vorbi cu sine însuși, dar cu glas tare. 5-6 Deosebit.
- APÁRTE În mod separat, deosebit (de...). ♦ (În teatru, ca indicație pentru actori) Cu glas mai scăzut, ca și cum ar vorbi cu sine însuși. ♦ (Adjectival) Deosebit, special; anumit. Trăsătură aparte. – A3 + parte (după à part).
- APÁRTE În mod separat, deosebit (de...). ♦ (În teatru, ca indicație pentru actori). Ca și cum ar vorbi cu sine însuși, dar cu glas tare. ♦ (Adjectival) Deosebit, special, anumit. Trăsătură aparte. – A3 + parte (după à part).
- APÁRTE Separat. ♦ (În teatru, indicînd felul în care trebuie dată o replică) Ca și cum ar vorbi cu sine însuși, dar cu glas tare (ca să audă publicul). ♦ (Adjectival) Deosebit, special. În alegerea aceasta a motivelor durerii, Beldiceanu merită un loc aparte. IONESCU-RION, A. 125.
- APÁRTE Separat. ♦ (În teatru, ca indicație pentru actori). Ca și cum ar vorbi cu sine însuși, dar cu glas tare. ♦ (Adjectival) Deosebit, special. Avea un fel aparte de a vorbi. – Din parte (după à part).
- APÁRTE Separat. ♦ (Teatru) Spus sie însuși, vorbind cu sine, dar tare (ca să audă publicul). // adj.invar. Deosebit, special. .
- APÁRTE I. separat. II. inv. deosebit, special. (după fr. à part)
- APÁRTE1 adv. 1) În mod separat. A locui ~. 2) teatru Spus ca pentru sine, dar să fie auzit de public. /Din parte
- APÁRTE2 adj. invar. Care are caracter izolat; individual; particular. /Din parte
Antonime aparte
- Aparte ≠ împreună, laolată
Sinonimul cuvântului aparte