Dicționar de sinonime
Sinonime aritmetică
Cuvântul „aritmetică” are următoarele sinonime:
aritmetică ( substantiv )
- calcul
- matematică
- comput
Sinonime Apropiate
- schepsis - socoteală, calcul, judecată, rațiune
- specula - a combina, a calcula, a preconiza, a profita, a înșela, a trage pe sfoară
- speculație - combinație, calcul, speculă
- număra - a socoti, a calcula, a înșira, a cuprinde, a conține, a include, a îngloba, a fi, a se afla
- măsura - a cântări, a calcula, a evalua, a chibzui, a determina, a fixa, a stabili, a aprecia, a analiza
- nenumărat - incalculabil, infinit, colosal, imens, nesfârșit
- operație - intervenție, acțiune, lucrare, afacere, tranzacție, calcul, socoteală
- măsurat - cântărit, delimitat, chibzuit, calculat, moderat, reținut, ponderat, domol, temperat
- numărătoare - socoteală, calcul, recensământ, abac
- seamă - socoteală, calcul, cont, număr, sumă, serie, rost, ordine, rânduială
- diplomat - dibaci, abil, iscusit, calculat
- gând - idee, cugetare, cuget, judecată, reflecție, concepție, convingere, vedere, opinie
- combinație - îmbinare, împreunare, reunire, compunere, îngemănare, aranjament, plan, proiect, urzire
- determina - a cauza, a provoca, a pricinui, a isca, a naște, a produce, a fixa, a preciza, a hotărî
- echilibrat - cumpănit, ponderat, chibzuit, socotit, moderat, potolit, măsurat, temperat, calm
Dex aritmetică
- ARITMÉTICĂ Parte a matematicii care se ocupă cu studiul numerelor întregi. Domnul Ciolac socotea aritmetica raționată drept cel mai important obiect. SADOVEANU, N. F. 130. Fost-a scris părintelui Duhu... să ne învețe și cîte oleacă de aritmetică, de gramatică, de geografie. CREANGĂ, A. 76.
- ARITMÉTICĂ Parte a matematicii care se ocupă cu studiul numerelor. – arithmétique ( arithmetica).
- ARITMÉTICĂ Ramură a matematicii care se ocupă cu studiul numerelor și al operațiilor care se pot face cu aceste numere. .
- ARITMÉTICĂ ~ci f. Ramură a matematicii care se ocupă cu studiul numerelor și al operațiilor ce se pot efectua cu ele. /<lat. arithmetica, germ. Arithmetik
- aritmetică f. 1. știința numerelor, arta de a calcula; 2. tractat de aritmetică.
- aritmétic, ~ă 1-2 , (Care ține) de aritmetică (6) aritmeticesc (1). 3 Specific aritmeticii (6) aritmeticesc (2). 4 Care provine de la aritmetică aritmeticesc (3). 5 Întemeiat pe aritmetică (6) aritmeticésc (4). 6 Parte a matematicii care se ocupă cu proprietățile elementare ale numerelor raționale. 7 Manual de aritmetică (6).
- ARITMÉTIC, -Ă, aritmetici, -ce, , 1. Parte a matematicii care se ocupă cu proprietățile elementare ale numerelor raționale. ♦ Manual de aritmetică (1). 2. Care aparține aritmeticii (1), privitor la aritmetică. – Din arithmétique, arithmeticus.