Dicționar de sinonime

Sinonime ascet

Cuvântul „ascet” are următoarele sinonime:

ascet ( substantiv )
  • monah
  • pustnic
  • sihastru
  • anahoret
Alte sinonime:
  • eremit
  • schimnic
  • schimonah
  • aschitac
  • aschitean
  • oselnic
  • schitnic
  • ermit
  • fachir
  • yoghin


Sinonime Apropiate

  • anahoret - sihastru, schimnic, monah, ascet, pustnic, eremit
  • ermit - pustnic, sihastru, schimnic, călugăr, monah, anahoret
  • călugăr - monah, pustnic, anahoret
  • schimnic - pustnic, călugăr, eremit, ascet
  • asceză - pustnicie, ascetism, sobrietate (maximă)
  • călugări - a se pustnici, a fi monah, a se retrage, a fi abstinent, a se izola
  • părinte - tată, taică, strămoș, preot, popă, abate, călugăr, monah, întemeietor
  • schimnicie - călugărie, asceză, pustnicie, schit, mănăstire
  • mănăstiresc - monahal, călugăresc, monahie
  • călugăriță - maică, monahie, mireasa domnului
  • congregație - ordin (monahal), cin
  • călugăresc - mănăstiresc, monahicesc, monahal, monastic
  • maică - mamă, bunică, călugăriță, monahă

Dex ascet

  • ascet, ~ă 1 Pustnic. 2 Persoană care duce o viață austeră și retrasă.
  • ASCÉT, -Ă, asceți, -te, și Persoană care practică asceza; pustnic, sihastru; persoană care duce o viață austeră și retrasă. – Din ascète.
  • ASCÉT, -Ă, asceți, -te, și Pustnic, sihastru; persoană care duce o viață austeră și retrasă. – Din ascète.
  • ASCÉT, -Ă, asceți, -te, și Persoană stăpînită de misticism, care duce o viață aspră, de privațiuni, departe de lume; pustnic, sihastru, schimnic, anahoret; om care își impune o viață austeră și retrasă.
  • ASCÉT, -Ă, asceți, -te, și Pustnic, sihastru; persoană care își impune o viață aspră și retrasă. – ascète (< ).
  • ASCÉT și Sihastru, anahoret, pustnic. ♦ Om care își impune o viață austeră și retrasă. .
  • ASCÉT, -Ă 1. cel care practică ascetismul; pustnic. 2. om care își impune o viață austeră și retrasă. (< fr. ascète)
  • ASCÉT ~ți m. rel. 1) Călugăr care s-a retras într-un loc ferit de lume, petrecându-și viața în post și rugăciuni; sihastru; schimnic; pustnic. 2) fig. Persoană care duce o viață austeră și retrasă. /<fr. ascete
  • ascet m. care duce o viață plină de căință și de pietate.
  • *ascét m. (vgr. asketés, exercitat: fr. ascète). Sihastru, pustnic. Fig. Om retras și cumpătat. – La Dos. aschitàc, (d. ngr. askitikós, ascetic, saŭ d. ngr. askítis cu sufixu -ac. V. schit).


Sinonimul cuvântului ascet

Sinonimul cuvântului ascet


Testează-te!