Dicționar de sinonime
Sinonime ascuțime
Cuvântul „ascuțime” are următoarele sinonime:
ascuțime ( substantiv )
- acuitate
- agerime
- clarviziune
- pătrundere
- perspicacitate
- subtilitate
Sinonime Apropiate
- acuitate - pătrundere, agerime, subtilitate, ascuțime, sagacitate
- clarviziune - acuitate, perspicacitate, ascuțime, agerime
- sagacitate - pătrundere, agerime, ascuțime, subtilitate
- finețe - delicatețe, grație, gingășie, sensibilitate, rafinament, subtilitate, agerime, ingeniozitate
- inteligență - deșteptăciune, minte, pricepere, pătrundere, subtilitate, judecată, rațiune, duh, doxă
- deșteptăciune - inteligență, ascuțime, agerime
- sprinteneală - vioiciune, agilitate, agerime, suplețe
- vacuum - vacuitate, vid, deșert
- interferență - întretăiere, suprapunere, întrepătrundere, amestec
- interpenetrație - întrepătrundere
- intuiție - sesizare, pătrundere, presentiment, inspirație
- îndemânare - iscusință, dibăcie, pricepere, istețime, agerime
- comprehensiune - înțelegere, pătrundere, pricepere
- intrare - acces, pătrundere, ușă, poartă
- spirit - minte, rațiune, gândire, judecată, intelect, reflecție, duh, suflet, imaginație
Dex ascuțime
- ascuțime 1 Calitate a unui obiect ascuțit. 2 Acuitate. 3 ~a minții Istețime. 4 Cu ~ Hotărât.
- ASCUȚÍME 1. Faptul de a fi ascuțit. 2. Agerime (a minții), pătrundere, perspicacitate, acuitate. ◊ Cu ascuțime = hotărât, ferm. – Ascuți + -ime.
- ASCUȚÍME (Uneori determinat prin «de minte») Calitatea de a fi ascuțit (II 1); agerime, pătrundere, perspicacitate. Din copilărie, mintea lui Costan prinse ascuțime. CAMILAR, N. I 20. Astfel chinui Joe pe bietul Prometeu pentru deșteptăciunea și ascuțimea lui de minte. ISPIRESCU, U. 88. ◊ Cu ascuțime = a) cu tărie, cu hotărîre. Necesitatea unei juste orientări ideologice în știință, învățămînt, literatură, artă este o problemă pe care trebuie isă și-o pună cu ascuțime fiecare om de știință, fiecare profesor, fiecare scriitor sau artist care militează pentru progresul științei și culturii. CONTEMPORANOL, S. II, 1953, 339, 1/1; b) cu dibăcie, cu pricepere. Un fleac de omuleț, îmi ajunge cu fruntea la umăr. Dar îi umblă limba cu ascuțime. SADOVEANU, P. M. 78.
- ASCUȚÍME 1. Faptul de a fi ascuțit. 2. Agerime, pătrundere, perspicacitate. ◊ Cu ascuțime = a) cu hotărâre; b) cu pricepere. – Din ascuți + -ime.
- ASCUȚÍME f. fig. Agerime a minții; putere de pătrundere. /a ascuți + suf. ~ime
- ascuțíme f. Calitatea de a fi ascuțit. Fig. Agerime, pătrundere, sagacitate.
- ASCUȚÍME s. v. acuitate, agerime, clarviziune, pătrundere, perspicacitate, subtilitate.
- ascuțime ACUITATE. AGERIME. CLARVIZIUNE. PĂTRUNDERE. PERSPICACITATE. SUBTILITATE.