Dicționar de sinonime

Sinonime aservire

Cuvântul „aservire” are următoarele sinonime:

aservire ( substantiv )
  • subjugare
  • dependență
  • robie
  • sclavaj
  • sclavie
  • înrobire
  • robire
  • supunere
  • înfeudare
  • îngenunchere
  • atârnare
  • subordonare
  • servitute


Sinonime Apropiate

  • servitute - aservire, subjugare, robie, dependență
  • dependență - subordonare, supunere, atârnare
  • sclavie - sclavaj, robie
  • sclavaj - robie, captivitate, mizerie, oprimare
  • șerbie - iobăgie, servitute, aservire
  • genuflexiune - îngenunchere, ploconeală, obediență, supunere
  • indisciplină - nesupunere, insubordonare, dezordine, anarhie
  • insubordonare - nesupunere, indisciplină, răzvrătire
  • libertate - independență, neatârnare, slobozenie, suveranitate, autonomie
  • captivitate - robie, prizonierat, sclavie
  • smerenie - umilință, supunere, modestie
  • umilință - smerenie, supunere, modestie, înjosire, ofensă, dezonoare
  • umilire - ascultare, supunere, ploconire, înjosire, jignire, degradare, desconsiderare
  • fascinație - fermecare, seducție, vrajă, farmec, subjugare, încântare, captivare
  • inferioritate - subordonare, dezavantaj, neajuns

Dex aservire

  • aservíre Supunere a unui popor, a unui grup social, a unui individ intereselor altora subjugare, înrobire, robire, șerbire.
  • ASERVÍRE Acțiunea de a aservi și rezultatul ei. – aservi.
  • ASERVÍRE, aserviri, Acțiunea de a aservi și rezultatul ei; supunere, subjugare, robire. Eliberarea țării noastre de către armata sovietică a creat condițiile pentru a se pune capăt o dată pentru totdeauna aservirii țării noastie de către trusturile străine. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, 237, 2/4.
  • ASERVÍRE, aserviri, Acțiunea de a aservi și rezultatul ei; supunere, subjugare, robire.
  • ASERVÍRE Acțiunea de a aservi și rezultatul ei; supunere, subjugare. .
  • asérvi A supune un popor, un grup social, un individ unei clase dominante sau unor interese străine a subjuga, a înrobi, a robi, a șerbi.
  • ASERVÍ, aservesc, IV. A supune un grup social, un popor, o țară unor interese străine sau unei clase dominante; a subjuga, a înrobi. – Din asservir.
  • ASERVÍ, aservesc, IV. A supune un grup social, un popor, o țară unor interese străine sau unei clase dominante. – Din asservir.
  • ASERVÍ, aservesc, IV. (Cu privire la un individ, un popor, o țară) A supune unor interese străine, a aduce sub totală ascultare și dependență; a subjuga, a robi. Oportuniștii Internaționalei a II-a, care jucau rolul de agenți ai imperialismului în mișcarea muncitorească, căutau să aservească mișcarea muncitorească intereselor burgheziei. LUPTA DE CLASĂ, 1953, 1-2, 35.


Sinonimul cuvântului aservire

Sinonimul cuvântului aservire


Testează-te!