Dicționar de sinonime
Sinonime aservire
Cuvântul „aservire” are următoarele sinonime:
aservire ( substantiv )
- subjugare
- dependență
- robie
- sclavaj
- sclavie
- înrobire
- robire
- supunere
- înfeudare
- îngenunchere
- atârnare
- subordonare
- servitute
Sinonime Apropiate
- servitute - aservire, subjugare, robie, dependență
- dependență - subordonare, supunere, atârnare
- sclavie - sclavaj, robie
- sclavaj - robie, captivitate, mizerie, oprimare
- șerbie - iobăgie, servitute, aservire
- genuflexiune - îngenunchere, ploconeală, obediență, supunere
- indisciplină - nesupunere, insubordonare, dezordine, anarhie
- insubordonare - nesupunere, indisciplină, răzvrătire
- libertate - independență, neatârnare, slobozenie, suveranitate, autonomie
- captivitate - robie, prizonierat, sclavie
- smerenie - umilință, supunere, modestie
- umilință - smerenie, supunere, modestie, înjosire, ofensă, dezonoare
- umilire - ascultare, supunere, ploconire, înjosire, jignire, degradare, desconsiderare
- fascinație - fermecare, seducție, vrajă, farmec, subjugare, încântare, captivare
- inferioritate - subordonare, dezavantaj, neajuns
Dex aservire
- aservíre Supunere a unui popor, a unui grup social, a unui individ intereselor altora subjugare, înrobire, robire, șerbire.
- ASERVÍRE Acțiunea de a aservi și rezultatul ei. – aservi.
- ASERVÍRE, aserviri, Acțiunea de a aservi și rezultatul ei; supunere, subjugare, robire. Eliberarea țării noastre de către armata sovietică a creat condițiile pentru a se pune capăt o dată pentru totdeauna aservirii țării noastie de către trusturile străine. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, 237, 2/4.
- ASERVÍRE, aserviri, Acțiunea de a aservi și rezultatul ei; supunere, subjugare, robire.
- ASERVÍRE Acțiunea de a aservi și rezultatul ei; supunere, subjugare. .
- asérvi A supune un popor, un grup social, un individ unei clase dominante sau unor interese străine a subjuga, a înrobi, a robi, a șerbi.
- ASERVÍ, aservesc, IV. A supune un grup social, un popor, o țară unor interese străine sau unei clase dominante; a subjuga, a înrobi. – Din asservir.
- ASERVÍ, aservesc, IV. A supune un grup social, un popor, o țară unor interese străine sau unei clase dominante. – Din asservir.
- ASERVÍ, aservesc, IV. (Cu privire la un individ, un popor, o țară) A supune unor interese străine, a aduce sub totală ascultare și dependență; a subjuga, a robi. Oportuniștii Internaționalei a II-a, care jucau rolul de agenți ai imperialismului în mișcarea muncitorească, căutau să aservească mișcarea muncitorească intereselor burgheziei. LUPTA DE CLASĂ, 1953, 1-2, 35.