Dicționar de sinonime
Sinonime autohton
Cuvântul „autohton” are următoarele sinonime:
autohton ( substantiv )
- băștinaș
autohton ( adjectiv )
- aborigen
- băștinaș
- indigen
- neaoș
- pământean
- pământesc
- moșnean
- moștean
- pământenesc
- localnic
- de loc
- nativ
- local
Sinonime Apropiate
- băștinaș - autohton, indigen, aborigen, pământean, neaoș
- pământean - băștinaș, indigen, aborigen, neaoș, muritor, ins, lumesc, mirean, profan
- indigen - autohton, aborigen, băștinaș, pământean
- aborigen - băștinaș, localnic, autohton
- pământesc - terestru, teluric, pământean, profan, laic, mirean
- răzeș - moșnean, țăran liber
- speculativ - combinativ, imaginativ, speculant
- speluncă - tavernă, bombă, local, (rău famat)
- variantă - alternativă, versiune
- versiune - variantă, alternativă, traducere, transpunere
- împământeni - a naturaliza, a indigena, a încetățeni, a adapta, a aclimatiza, a transplanta
- înnăscut - nativ, congenital, ereditar, moștenit
- lumesc - laic, mirean, profan, pământesc
- muritor - om, ființă, făptură, pământean
- natural - elementar, firesc, curat, pur, nativ, frust, genuin, neamestecat, necorupt
Dex autohton
- autohtón, ~ă 1-2 , (Persoană) care aparține primei populații care a locuit un ținut. 3-4 , (Persoană) care se află din moși-strămoși pe pământul pe care locuiește indigen, get-beget. 5 ( animale sau plante) Care a luat naștere într-un anumit ținut. 6 ( limbă) Care este socotit cel mai vechi dintre toate graiurile sau limbile vorbite într-un ținut. 7 Regiune care nu a suferit deplasări orizontale și suportă o pânză de șariaj. 8 ( zăcăminte de cărbuni) Format pe locul de origine al plantelor din care provine.
- AUTOHTÓN, -Ă, autohtoni, -e, (Adesea substantivat) Care s-a format și s-a dezvoltat pe teritoriul unde trăiește și în prezent, care este originar de aici; băștinaș, aborigen. – Din autochtone.
- AUTOHTÓN, -Ă, autohtoni, -e, (Adesea substantivat) Care s-a format și s-a dezvoltat pe teritoriul unde trăiește (și în prezent), care este originar de aici; băștinaș, aborigen. – Din autochtone.
- AUTOHTÓN, -Ă, autohtoni, -e, (Despre populații sau indivizi) Care aparține unei regiuni (unei țări etc.) unde strămoșii săi s-au stabilit din vechime, înaintea altora; băștinaș. Popoarele autohtone din Peninsula Balcanică. ◊ (Substantivat) Domnii regulamentari încurajează nu numai pe meseriași, îndeosebi pe autohtoni, dar caută să atragă și meseriași străini, dintre cei specializați. IST. R.P.R. 299.
Antonime autohton
- Autohton ≠ străin, neautohton, venetic