Dicționar de sinonime
Sinonime autoriza
Cuvântul „autoriza” are următoarele sinonime:
autoriza ( verb )
- a delega
- a împuternici
- a învesti
- a abilita
- a isprăvnici
- a slobozi
- îndreptăți
- a îndreptăți
- a îngădui
- a justifica
- a permite
- a îndritui
- a întemeia
- a da dreptul
- a însărcina
- a acorda
- a aproba
- a legitima
- a omologa
Sinonime Apropiate
- împuternici - a autoriza, a delega, a învesti
- împuternicire - autorizație, delegație, mandat, procură, învestire
- motiva - a justifica, a îndreptăți, a scuza, a legitima
- aproba - admite, a accepta, a primi, a concede, a se învoi, a permite, a încuviința, a consimți, a îngădui
- delega - a împuternici, a autoriza
- trimite - a expedia, a transmite, a adresa, a îndrepta către, a delega, a însărcina, a mandata
- fundamentat - întemeiat, just, justificat, legitim, motivat
- lăsa - a părăsi, a abandona, a renunța, a lepăda, a ceda, a îngădui, a permite, a admite, a învoi
- legitim - legal, just, drept, justificat, motivat, îndreptățit
- legitima - a justifica, a motiva
- mandat - împuternicire, delegație, procură, solie, dispoziție, ordin, instrucțiune
- mesager - trimis, sol, delegat, împuternicit, curier, ștafetă, poștă
- misiune - însărcinare, sarcină, rol, menire, delegație, solie, legație
- motivat - justificat, legitim, fundamental, îndreptățit, just, logic, temeinic
- binecuvântat - sfințit, blagoslovit, fericit, preamărit, just, legitim, întemeiat, justificat, rațional
Dex autoriza
- autoriza 1 A învesti pe cineva cu o autoritate (8) publică a împuternici. 2 A da cuiva dreptul să facă ceva a îngădui, a permite, a îndritui.
- AUTORIZÁ, autorizez, I. 1. A împuternici pe cineva pentru exercitarea unui drept sau pentru săvârșirea unui act. ♦ A da cuiva dreptul de a face, de a spune etc. ceva. 2. A încuviința printr-un act al administrației de stat înființarea, ca persoană juridică, a unei organizații obștești. – Din autoriser.
- AUTORIZÁ, autorizez, I. A împuternici pe cineva sau ceva cu o autoritate (publică). ♦ A da cuiva dreptul de a face, de a spune etc. ceva. – Din autoriser.
- AUTORIZÁ, autorizez, I. A învesti pe cineva cu o autoritate publică, a-l împuternici să facă ceva; a delega. ♦ A da (cuiva) dreptul (de a face ceva); a îngădui, a permite. Felul tău de a te purta cu Mihai ar fi autorizat pe oricine să creadă că-ți place. D. ZAMFIRESCU, R. 184. – Pronunțat: a-u-. – și: (franțuzism nerecomandabil) autoríz (SEBASTIAN, T. 29).
- AUTORIZÁ, autorizez, I. A învesti pe cineva cu o autoritate publică; a delega. ♦ A îngădui, a permite. – autoriser.
- AUTORIZÁ I. A da cuiva permisiunea, puterea de a face ceva; a împuternici; a permite, a îngădui. .
- AUTORIZÁ tr. a da cuiva dreptul, puterea de a face ceva; a împuternici; a permite. (< fr. autoriser)