Dicționar de sinonime
Sinonime băț
Cuvântul „băț” are următoarele sinonime:
băț ( substantiv )
- bâtă
- vargă
- nuia
Alte sinonime:
- spetează
- beldie
- șteap
- coadă
- prăjină
- paliță
- prăștină
- rudă
- sticiu
- bățos
- drept
- rigid
- țeapăn
- ciomag
- baston
- botă
- băț
bât ( substantiv )
- bâtă
- vargă
- nuia
Alte sinonime:
- bătrân
- bunic
- moș
- moșneag
- tată mare
băț ( adverb )
- nuia
- vargă
- beldie
- șteap
- coadă
- prăjină
- paliță
- prăștină
- rudă
- sticiu
- țeapăn
Sinonime Apropiate
- dârjală - bâtă, ciomag, băț, prăjină, mâner, coadă
- nuia - vergea, vargă, joardă, băț
- păruială - bătaie, încăierare, ciomăgeală
- pili - a netezi, a rășpălui, a ajusta, a răzui, a cizela, a șlefui, a se îmbăta, a se chercheli, a se afuma
- vargă - nuia, joardă, baghetă
- pișa - a zdrobi, a mărunți, a sfărma, a bătători, a bătuci, a sâcâi, a plictisi, a cicăli, a agasa
- războinic - luptător, belicos, agresiv, bătăios, certăreț
- strădanie - efort, străduință, sforțare, silință, zbatere, trudă, osteneală, travaliu
- străbătător - penetrant, stăruitor, răzbătător, subtil, perspicace
- trânteală - bătaie
- turmenta - a se îmbăta, a se ameți, a se afuma, a se chercheli
- turti - a teși, a deforma, a strivi, a se epuiza, a se slei, a fi copleșit, a se îmbăta
- viteaz - cutezător, temerar, eroic, curajos, dârz, imbatabil, îndrăzneț
- fâțâi - a mișca, a se bâțâi
- flăcău - fecior, june, tânăr, băiat, băietan, fiu, băiețandru, burlac, celibatar
Dex băț
- băț 1 Bucată de lemn lungă și subțire (tăiată dintr-o ramură dreaptă de copac) cu diverse întrebuințări. 2 A pune (cuiva) bețe în roate A face (cuiva) dificultăți spre a zădărnici o acțiune, un plan. 3 (; ; ) A da (ca câinele) prin ~ A fi foarte insistent. 4 A fi foarte obraznic. 5 A rămâne cu traista-n ~ A sărăci. 6 A-și lua traista-n ~ A porni la drum. 7 A feșteli ~ul A se face de râs. 8 A pipăi vorba cu ~ul A căuta ceartă. 9 Drept și rigid. 10 De-a ~ul Pus pe ceartă. 11 Lovitură dată cu bățul (1). 12 Axul umbrelei. 13 Vergea la vatalele războiului de țesut. 14 Pana de răsucit a ferăstrăului de mână.
- BĂȚ, bețe, 1. Bucată de lemn lungă și subțire. ◊ A pune (cuiva) bețe în roate = a face (cuiva) dificultăți pentru a zădărnici o acțiune, un plan. A da (ca câinele) prin băț = a fi extrem de insistent, de obraznic. A rămâne cu traista-n băț = a sărăci. A-și lua traista-n băț = a porni la drum, a pleca. ♦ (Adverbial) Drept, țeapăn, rigid. Stă băț. 2. Lovitură dată cu bățul (1). 3. Piesă în formă de vergea, care intră în alcătuirea diferitelor unelte, mașini etc. Bățul ițelor. –
Sinonimul cuvântului băț