Sinonime băiețel

Cuvântul „băiețel” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• țânc - copil, băiețaș, copilaș, puști
• băiețaș - copil, băiețel
• drept - direct, rectiliniu, orizontal, vertical, în picioare, neînclinat, corect, just, integru
• palanchin - lectică, litieră
• părăsit - abandonat, lăsat, ruinat, dărăpănat, pustiu, nepopulat, nelocuit, sălbatic
• perdaf - luciu, lustru, strălucire, săpuneală, dojana, mustrare, critică
• potopi - a îneca, a inunda, a prăpădi, a copleși, a invada, a pustii, a nimici, a distruge
• pramatie - lichea, canalie, jigodie, ticălos, netrebnic
• prevești - a prezice, a anunța, a pronostica, a proroci, a înștiința, a vesti, a anticipa
• prevestire - prezicere, anticipare, prevenire, pronosticare, avertizare
• prezice - a proroci, a profeți, a prevesti, a ghici, a profetiza, a pronostica
• problematică - tematică, idei, concepte, teme
• probozi - a certa, a critica, a reproșa
• procedură - practică, formalitate, manieră
• publicistică - jurnalism, ziaristică

Dex băiețel

• băiețel 1-2 Băiat (10) (mic) băiețaș (1-2), băiețică2 (1-2). 3 Băiat (10) fără o valoare sau o importanță deosebită băiețaș (3), băiețică2 (3). 4 Băiețaș (4). 5 Joc țărănesc, asemănător cu „brâul”. 6 Melodie după care se execută acest joc. 7 Plantă erbacee din familia scrofulariaceelor, cu tulpina simplă, cu frunze păroase, cu flori albastre și cu fructul ca o capsulă, care crește prin fânețe, pășuni (Veronica spicata).
• BĂIEȚÉL, băieței, 1. Diminutiv al lui băiat; băiețaș. 2. Plantă erbacee cu frunze păroase și flori albastre grupate, care crește prin fânețe și pășuni (Veronica spicata). – Băiat + -el.
• BĂIEȚÉL, băieței, 1. Diminutiv al lui băiat; băiețaș. 2. (La ) Plantă erbacee cu frunze păroase și flori albastre grupate, care crește prin fânețe și pășuni (Veronica spicata) – Băiat + -el.
• BĂIEȚÉL, băieței, Diminutiv al lui băiat; băiețaș. Mă întîmpină un băiețel de vreo 14 ani, cu figura albă și senină. SAHIA, U.R.S.S. 130. De ce te cîinești, băiețele, și le amărești? ISPIRESCU, L. 314. Să-i fur și eu băiețelul, Ca să-i arză suflețelul. TEODORESCU, P. P. 535. ♦ Epitet de alintare dat de fete iubiților lor. bădiță, bădișor. Frunzuliță trei smicele, Dragă băiețele, Leagă calul de zăbrele, Dragă băiețele. TEODORESCU, P. P. 321.
• BĂIEȚÉL, băieței, Diminutiv al lui băiat.
• BĂIEȚÉL ~i m. la pl. (diminutiv de la băiat) Plantă erbacee cu frunze păroase și flori albastre grupate, care crește prin fânețe și prin pășuni. /băiat + suf. ~el
• băĭețél m. pl. eĭ. Băĭat mic.
• băiețel

Sinonimul cuvântului băiețel

Testează-te!