Dicționar de sinonime
Sinonime balamuc
Cuvântul „balamuc” are următoarele sinonime:
balamuc ( substantiv )
- ospiciu, casă de nebuni
- tărăboi, zgomot, gălăgie, larmă
Alte sinonime:
- dezordine
- neorânduială
- răvășeală
- zăpăceală
- hărmălaie
- casă de sănătate
- huiet
- scandal
- tămbălău
- tevatură
- tumult
- vacarm
- vuiet
- zarvă
- larmăt
- strigare
- chiloman
- toi
- haraiman
- hălălaie
- hărhălaie
- toiet
- toloboată
- tololoi
- holcă
- lolotă
- calabalâc
- dandana
- dănănaie
- dăndănaie
- gâlceavă
- țigănie
- năsulie
- spital de nebuni
- ceartă
- necaz
- supărare
- încurcătură
- bucluc
- belea
- rău
- pagubă
- pacoste
Sinonime Apropiate
- gălăgie - tărăboi, balamuc, larmă, zgomot, zarvă, hărmălaie, vacarm
- hărmălaie - larmă, gălăgie, zgomot, zarvă, tărăboi, tămbălău, vuiet, balamuc, tam-tam
- zgomot - gălăgie, larmă, vacarm, tumult, vâlvă, senzație, răsunet
- vacarm - hărmălaie, larmă, balamuc, zgomot
- zarvă - gălăgie, hărmălaie, larmă, zgomot, scandal, ceartă, conflict
- larmă - gălăgie, zgomot, hărmălaie
- bruiaj - perturbare, tulburare, larmă, zgomot
- tropoti - a tropăi, a țopăi, a călca zgomotos
- turui - a pălăvrăgi, a trăncăni, a sporovăi, a hurui, a face zgomot
- zdrăngăni - a zăngăni, a face zgomot
- gălăgios - zgomotos, scandalagiu, certăreț, limbut
- îngrijora - a se teme, a se neliniști, a se alarma, a se speria, a se frământa
- îngrijorător - alarmant, preocupant, neliniștitor
- clefăi - a molfăi, a mesteca (zgomotos)
- clocotitor - fierbând, în fierbere, clocotind, năvalnic, aprins, ardent, agitat, nervos, zgomotos
Dex balamuc
- balamúc 1 Clinică pentru alienați mintali casă de nebuni, ospiciu. 2-3 (Clădirea împreună cu) pacienții și personalul medical din balamuc (1). 4 A fi bun de dus la – A fi nebun. 5 Gălăgie (ca la casa de nebuni). 6 Scandal. 7 Necaz.
- BALAMÚC, balamucuri, Ospiciu. ♦ Gălăgie, dezordine mare. – Din Malamuc.
- BALAMÚC, balamucuri, Clinică pentru alienați mintali; casă de nebuni. ♦ Gălăgie, dezordine mare. – Din Malamuc.
- BALAMÚC, balamucuri, Casă de nebuni, ospiciu. Zgomotul asurzitor al vînzătorilor de jurnale, care, alergînd ca niște scăpați din balamuc, strigau cît le lua gura... D. ZAMFIRESCU, R. 5. ◊ A fi bun de (dus la) balamuc = a fi nebun. ♦ Larmă, gălăgie, zgomot, tărăboi, ceartă mare (ca în casa de nebuni); zăpăceală, griji, pacoste, necazuri. Care vrea se duce, care vrea se-ntoarce... Balamuc! GALAN, Z. R. 180.
- BALAMÚC, balamucuri, Casă de nebuni; ospiciu. ♦ Gălăgie mare, dezordine. – Din Malamuc (nume propriu).
- BALAMÚC ~uri n. 1) pop. Spital pentru alienați mintali; casă de nebuni; ospiciu. 2) fig. fam. Gălăgie mare, însoțită de dezordine. /Din Malamuc n. pr.
- balamuc n. 1. casă de nebuni (după ospiciul de alienați cu acelaș nume); 2. tărăboiu: îți fac un balamuc să mă pomenești. .
- balamúc n., pl. urĭ (d. balmut, adică „locaș al dezordinii”. Unii cred c’ar veni din Malamuc, o localitate de lîngă Gherghița, unde era balamucu care apoi s’a mutat la Mărcuța, București). Spital de nebunĭ. Fig. Tărăboi, gălăgie, dezordine: ce înseamnă balamucu ăsta?
Sinonimul cuvântului balamuc