Sinonime bascula

Cuvântul „bascula” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• cumpăni - a cântări, a echilibra, a compensa, a pondera, a se legăna, a balansa, a se clătina, a șovăi, a oscila
• clătina - a balansa, a clăti, a oscila, a legăna, a bascula, a bălăbăni, a bâțâi, a pendula, a se împletici
• șovăi - a ezita, a se codi, a pregeta, a sta în cumpănă, a oscila, a fluctua, a se împletici, a se clătina
• șovăială - ezitare, nesiguranță, îndoială, preget, codire, cumpănă, oscilare
• indecis - nehotărât, nesigur, ezitant, șovăielnic
• legăna - a oscila, a balansa, a clătina, a se amăgi, a se înșela
• legănat - oscilant, clătinat, balansat, tărăgănat, lent
• nehotărât - nesigur, ezitant, indecis, șovăitor, șovăielnic
• balans - pendulare, oscilare, clătinare, legănare
• codi - a șovăi, a ezita, a se feri, a pregeta, a oscila, a se îndoi
• decimal - zecimal, basculă
• ezita - a șovăi, a se codi, a pregeta, a oscila
• ezitant - șovăitor, nehotărât, nesigur, îndoit, oscilant, nedecis
• bălăbăneală - legănare, clătinare, oscilare, pendulare
• prețui - a valora, a avea preț (bun), a cântări (mult), a aprecia, a evalua, a estima, a stima, a cinsti, a onora

Dex bascula

• bascula A se roti, parțial, în jurul unei axe orizontale care nu trece prin centrul de greutate a se balansa,
• BASCULÁ, basculez, I. (Despre un corp) A se roti parțial în jurul unei axe orizontale care nu trece prin centrul de greutate; a se balansa. – Din basculer.
• BASCULÁ, basculez, I. (Despre un corp) A se roti parțial în jurul unei axe orizontale care nu trece prin centrul de greutate; a se balansa. – basculer.
• BASCULÁ I. A oscila ca o basculă; a se balansa. .
• BASCULÁ intr. a executa o mișcare de rotație limitată în jurul unei axe orizontale. (< fr. basculer)
• A BASCULÁ2 ~éz tranz. 1) (corpuri) A se roti parțial în jurul unei axe orizontale. 2) (materiale) A descărca (dintr-un camion, dintr-o remorcă) prin înclinarea platformei. /<fr. basculer
• A BASCULÁ1 ~éz intranz. (despre corpuri) A face mișcări de basculă; a oscila ca o basculă; a balansa. /<fr. basculer
• bascúlă 1-2 (Scândură sau) pârghie mobilă așezată în cumpănă pe un suport, astfel încât, când un capăt se lasă în jos, celălalt se ridică.
• BASCÚLĂ, bascule, 1. Aparat care permite cântărirea corpurilor grele cu ajutorul unor greutăți (de o sută de ori) mai mici. 2. Scândură sau pârghie mobilă așezată în cumpănă pe un suport. 3. Partea metalică a armelor de vânătoare cu țevi mobile. – Din bascule.

Sinonimul cuvântului bascula

Testează-te!