Dicționar de sinonime
Sinonime bată
Cuvântul „bată” are următoarele sinonime:
bată ( substantiv )
- băț
- ciomag
- baston
Alte sinonime:
- brâu
- betelie
- bantă
- băteală
- braț
- brățară
- fălcea
- fofează
- lopățea
- mănușă
- mână
- spetează
- bâtă
bâtă ( substantiv )
- băț
- ciomag
- baston
Alte sinonime:
- bunică
- mamă mare
- măciucă
- toroipan ghioagă
- jarchină
- macă
- moacă
- otic
- pătăchie
- tămânjer
- tăujer
- tufan
- tufă
- botă
- ceatlău
- colvă
- crivac
- dârjală
- haidamac
- jilăvete
- măcău
- șuvei
- tașmău
- toropală
- fuscel
- fuște
Sinonime Apropiate
- păruială - bătaie, încăierare, ciomăgeală
- ghioagă - măciucă, ciomag, bâtă
- ciomag - bâtă, băț, măciucă, toroipan, botă
- moacă - bâtă, ciomag, măciucă, cap, zglăvoacă, tartăcuță, prost, redus, cretin
- dârjală - bâtă, ciomag, băț, prăjină, mâner, coadă
- bătăuș - ciomăgar, mardeiaș, dălcauc
- ciomăgar - bătăuș, haidamac, mardeiaș, ciomăgaș
- ciomăgeală - bătaie, păruială, chelfăneală
- pili - a netezi, a rășpălui, a ajusta, a răzui, a cizela, a șlefui, a se îmbăta, a se chercheli, a se afuma
- pișa - a zdrobi, a mărunți, a sfărma, a bătători, a bătuci, a sâcâi, a plictisi, a cicăli, a agasa
- războinic - luptător, belicos, agresiv, bătăios, certăreț
- străbătător - penetrant, stăruitor, răzbătător, subtil, perspicace
- trânteală - bătaie
- turmenta - a se îmbăta, a se ameți, a se afuma, a se chercheli
- turti - a teși, a deforma, a strivi, a se epuiza, a se slei, a fi copleșit, a se îmbăta
Dex bată
- bátă1 1 Cingătoare îngustă și lungă (țesută, mai ales, din lână, cu alesături) cu care se încing țăranii și țărăncile peste mijloc de mai multe ori, de obicei, peste brâu cingătoare, brânișor, brâneț, brăcie. 2 A da pe bete (pe cineva sau faptele ciuva) A da de gol. 3 A râde de cineva sau de faptele cuiva. 4 A da pe cineva pe bete afară A goni pe cineva cu ocară dintr-un loc, dintr-o casă. 5 (Rar) Brăcinar de indispensabil. 6 Parte a unei (fuste sau) rochii ori (fote), care încinge (ca niște bete) mijlocul și prin care poate fi trecut un șiret bantă, betelie. 7 îndoitura de la (gâtul sau de la mânecile cămășii ori de la izmene, prin care se bagă brăcinarul). 8 îndoitură îngustă la (haină sau la) cămașă, cu rol estetic. 9 Parte a gulerului de la ie cusută peste ciupag. 10 Marginea postavului care, fiind colorată deosebit de restul stofei, se dă afară din stofa, la croit, și se întrebuințează ca bată1 (1).
- bátă3 Cu sens neprecizat, într-o poezie populară.
- bátă2 (; ; ) A fi în ~ ( a fi afară) A fi înăuntru, adică a fi bătut (sau la bătaie), în jocul de-a puiul.
- BÁTĂ, bete, 1. (La ) Cingătoare îngustă și lungă, țesută din lână de diferite culori. 2. Betelie. – *bitta (= vitta „legătură”).
Sinonimul cuvântului bată