Dicționar de sinonime

Sinonime beznă

Cuvântul „beznă” are următoarele sinonime:

beznă ( substantiv )
  • întuneric
  • obscuritate
  • tenebre
  • întunecime
Alte sinonime:
  • abis
  • adânc
  • prăpastie
  • întunecare
  • negură
  • negureală
  • șutic
  • întunec
  • întunericime
  • negru
  • noapte
  • neștiință
  • ignoranță
  • necunoaștere


Sinonime Apropiate

  • întuneric - întunecime, noapte, beznă, obscuritate, tenebre, incultură, primitivism, ignoranță
  • tenebre - beznă, întuneric, obscuritate
  • întunecime - întuneric, obscuritate, beznă, întunecare, negură, noapte
  • negură - ceață, pâclă, obscuritate, beznă, întuneric, întunecime
  • noapte - întuneric, beznă, întunecime, obscuritate
  • obscuritate - întuneric, beznă, confuzie, anonimat, mediocritate
  • penumbră - semiîntuneric, semiobscuritate
  • umbră - obscuritate, întunecime, răcoare, fantomă, spectru, nălucă, stafie, iluzie, aparență
  • eclipsă - întunecare, întunecime, umbră, obscuritate
  • măscară - necuviință, trivialitate, obscuritate, grosolănie
  • confuzie - încurcătură, amestec, neclaritate, obscuritate, greșeală

Dex beznă

  • béznă (Adesea ) 1 Abis. 2 (În scrieri religioase) Adâncimea iadului. 3 întuneric mare. 4 ( întuneric -) întunecime desăvârșită. 5 Negură groasă.
  • BÉZNĂ, bezne, (Adesea ) Întuneric mare, de nepătruns. – Din bezdŭna.
  • BÉZNĂ Întuneric mare, de nepătruns; întunecime adîncă. Zări aievea o sumedenie de alte umbre care creșteau și se topeau mereu în beznă. MIHALE, O. 505. N-o să ne rătăcim.. în bezna asta? GALACTION, O. I 209 Se face beznă. Tremurînd apare Pe pînza albă, fără nici o cută, Un domn cu cioc. TOPÎRCEANU, F. O. 59. ◊ (Metaforic) Cioplim din beznă forme de lumină. BENIUC, V. 7. ◊ (Adesea ca atribut al lui «întuneric», spre a arăta o întunecime desăvîrșită) E admirabil în automobil, prin întuneric beznă, în ploaie. CAMIL PETRESCU, T. II 100. Era-ntuneric beznă Și nu vedea că plîng. COȘBUC, P. I 267. La lăptărie, întuneric beznă. CARAGIALE, O. II 241. ♦ Neștiință, ignoranță. Clasele exploatatoare au ținut poporul în beznă. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 360.
  • BÉZNĂ, bezne, Întuneric mare, de nepătruns. ♦ Neștiință, ignoranță.- Slav ( bezdŭna).
  • BÉZNĂ ~e f. 1) Întuneric de nepătruns. A plecat în ~a nopții. 2) fig. Adâncime fără capăt; abis; prăpastie. /<sl. bezduna
  • beznă f. întunecime adâncă: noaptea cu beznele sale a cotropit omenirea BĂLC.; întuneric beznă, foarte întuneric: noaptea era întuneric beznă. .


Antonime beznă

  • Beznă ≠ lumină


Sinonimul cuvântului beznă

Sinonimul cuvântului beznă


Testează-te!