Dicționar de sinonime
Sinonime bluf
Cuvântul „bluf” are următoarele sinonime:
bluf ( substantiv )
- cacialma
- nereușită
- insucces
- eșec
Alte sinonime:
- născocire
- minciună
- lăudăroșenie
- cacealma
- înșelătorie
- păcăleală
- tragere pe sfoară
Sinonime Apropiate
- insucces - eșec, nereușită, neizbândă, cădere, înfrângere
- fiasco - eșec, insucces, cădere
- chix - eșec, cădere, nereușită
- faliment - crah, bancrută, mofluzie, ruină, eșec
- naufragiu - eșuare, scufundare, eșec, faliment
- asana - a deseca, a seca, a curăți
- deziluzie - dezamăgire, decepție, insucces, amărăciune
- cădere - căzătură, picare, prăbușire, năruire, surpare, lăsare, coborâre, așternare, eșec
- bătaie - lovire, ciocnire, izbitură, lovitură, încăierare, răfuială, păruială, corecție, bătălie
Dex bluf
- bluf 1-2 Acțiune care urmărește intimidarea (sau inducerea în eroare).
- BLUF, blufuri, Atitudine neîntemeiată prin care se urmărește intimidarea cuiva. – Din bluff.
- BLUF, blufuri, (Englezism) Născocire, minciună făcută cu scopul de a speria, de a intimida sau de a induce în eroare pe cineva. cacialma.
- BLUF, blufuri, Născocire, minciună neizbutită făcută cu scopul de a induce în eroare pe cineva, de a-l intimida. – bluff.
- BLUF (Rar) Vorbă spusă (sau acțiune făcută) în scop de intimidare sau de inducere în eroare; lăudăroșenie. .
- BLUF vorbă spusă (sau acțiune făcută) în scop de intimidare; cacealma. (< engl. bluff)
- BLUF ~uri n. livr. Șiretlic prin care cineva este speriat sau indus în eroare; faptă sau acțiune neizbutită (menită să deruteze sau să intimideze un adversar). /<engl. bluff
- *bluf n., pl. urĭ (fr. bluff, de unde și germ. verblüffen, a uimi). Vorbă saŭ acțiune menită să intimideze orĭ să producă iluziune.
- bluf (blúfuri), – Înșelătorie, cacealma. Eng. bluff, prin intermediul – (rar) blufa, (a face cacealma, a înșela).