Dicționar de sinonime

Sinonime botniță

Cuvântul „botniță” are următoarele sinonime:

botniță ( substantiv )
  • bot
  • cruce
  • pisc
  • botelniță


Sinonime Apropiate

  • piperat - picant, condimentat, pișcător, scump, costisitor, exagerat, obscen, imoral
  • episcopie - eparhie, episcopat, diaceză
  • răspântie - răscruce, întretăiere, încrucișare, intersecție, nod
  • cruce - troiță, răscruce, răspântie, intersecție, suferință, chin
  • troiță - cruce, crucifix
  • vârf - culme, creastă, pisc, extremitate, capăt
  • vlădică - episcop, arhiereu
  • ierarh - arhiereu, episcop, mitropolit
  • intersecție - răscruce, răspântie, întretăiere
  • ironie - persiflare, zeflemea, sarcasm, înțepătură, ironie, pișcătură
  • întretăiere - interferență, intersecție, încrucișare, răscruce, răspântie
  • înțepa - a împunge, a înghinipa, a pișcă, a ironiza, a persifla
  • înțepat - împuns, pișcat, fudul, țanțoș, încrezut, înfumurat, închipuit, orgolios
  • înțepător - pișcător, picant, usturător, ironic, persiflant, sarcastic, zeflemist, satiric
  • luxură - concupiscență, orgie, desfrânare

Dex botniță

  • botniță 1 Apărătoare (făcută din sârmă sau curele împletite) care se leagă la botul animalelor ca să nu poată mușca, paște sau suge. 2 Bot (15) la luntre și la sanie.
  • BÓTNIȚĂ, botnițe, Apărătoare care se leagă la botul unor animale pentru ca să nu poată mușca, paște sau suge. – Bot + -niță.
  • BÓTNIȚĂ, botnițe, Apărătoare (făcută din sîrmă sau din curele împletite), uneori un simplu belciug sau o scîndurică cu cuie, care se leagă la botul unor animale ca să nu poată mușca (cîinele, calul), să nu poată paște (boul, calul) sau suge (vițelul). ◊ A(-și) pune botniță la gură = a(-și) impune tăcere.
  • BÓTNIȚĂ, botnițe, Apărătoare care se leagă la botul unor animale pentru ca să nu poată mușca, paște sau suge. – Din bot + -niță.
  • BÓTNIȚĂ ~e f. Apărătoare care se leagă pe botul unor animale (câini, viței etc.) pentru a le împiedica să sugă, să pască sau să muște. /bot + suf. ~niță
  • botniță f. ochiu de funie, de curea sau fier, ce se pune în botul animalelor spre a le împiedeca să muște sau să mănânce.
  • bótniță f., pl. e (d. bot). Legătură care se pune la botu animalelor ca să nu muște.
  • botniță, -țe.
  • BÓTNIȚĂ s. v. bot, cruce, pisc.
  • BÓTNIȚĂ s. (reg.) botelniță. (~ la botul unui câine.)


Sinonimul cuvântului botniță

Sinonimul cuvântului botniță


Testează-te!