Sinonime brac

Cuvântul „brac” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• veșmânt - haină, îmbrăcăminte
• vestimentație - îmbrăcăminte
• fereca - a închide, a încuia, a zăvorî, a încătușa, a lega, a înlănțui, a zimțui, a îmbrăca (în metal)
• galanterie - curtenie, curtoazie, amabilitate, gentilețe, obiecte, mărunțișuri, îmbrăcăminte (în magazine)
• gol - dezbrăcat, despuiat, nud, dezgolit, golaș, deșert, sec, pustiu, necultivat
• goli - a deșerta, a descărca, a vida, a elibera, a evacua, a seca, a dezbrăca, a despuia, a jefui
• învăscut - îmbrăcat, acoperit
• nud - gol, despuiat, dezbrăcat, dezgolit
• capitona - a îmbrăca, a tapisa
• cioltar - valtrap, șabracă, țol
• costum - haină, îmbrăcăminte, port
• dezgoli - a dezbrăca, a despuia, a dezveli
• despuia - a dezbrăca, a dezgoli, a impila, a exploata, a prăda, a oprima
• dezbrăcat - gol, despuiat, dezechipat, neîmbrăcat, nud
• dezechipa - a se dezbrăca

Dex brac

• brac2 Câine de vânătoare cu părul scurt și cu urechile mari și blegi prepelicar.
• brac1 1 Parte proastă (și nefolositoare) care rămâne după ce se alege ceva. 2 Cal de ~ Cal care nu mai e bun de nimic.
• BRAC1, braci, Câine de vânătoare cu părul scurt și cu urechile mari și blegi; prepelicar. – Din braque.
• BRAC2, bracuri, Rest, rămășiță bună de aruncat, nefolositoare; sfărâmătură, bucată. ◊ De brac = care nu este bun de nimic; de neîntrebuințat. Cal de brac. ♦ Deșeu rezultat în cursul fabricării hârtiei. – Din brak.
• BRAC, bracuri, (, mai ales la ) Rest, rămășiță; sfărîmătură, bucată. Au rămas pe loc, printre stîrvuri de cai și bracuri de căruțe. GALAN, Z. R. 68. Luna strălucește peste-a tomurilor bracuri. EMINESCU, O. I 132. ◊ De brac = care nu este bun de nimic; neîntrebuințat. Slab și costeliv, ca un cal de brac. ODOBESCU, S. III 157.
• BRAC2, bracuri, Rest, rămășiță; sfărâmătură, bucată. ◊ De brac = care nu este bun de nimic; neîntrebuințat. Cal de brac. – Rus brak.
• BRAC1, braci, Câine de vânătoare cu părul scurt și cu urechile mari și blegi; prepelicar. – braque.
• BRAC Câine de vânătoare cu părul scurt și cu urechile mari și blegi; prepelicar. .
• BRAC1 câine de vânătoare cu părul scurt și urechile mari și blege; prepelicar. (< fr. braque, germ. Bracke)
• BRAC2 rest, rămășiță; deșeu (de hârtie). (< rus. brak)

Sinonimul cuvântului brac

Testează-te!