Dicționar de sinonime
Sinonime brav
Cuvântul „brav” are următoarele sinonime:
brav ( adjectiv )
- curajos
- temerar
Alte sinonime:
- cutezător
- dârz
- inimos
- îndrăzneț
- neînfricat
- semeț
- viteaz
- intrepid
- petulant
- bărbat
- voinic
- hrăbor
- neînfricoșat
- vitejesc
- eroic
- impunător
- impozant
- măreț
Sinonime Apropiate
- eroic - brav, curajos, temerar, vitejesc, îndrăzneț, măreț, impunător, grandios, impozant
- curajos - brav, îndrăzneț, neînfricat, viteaz, dârz, temerar
- cutezător - îndrăzneț, brav, curajos, dârz, neînfricat, viteaz, temerar
- temerar - îndrăzneț, curajos, neînfricat, cutezător
- viteaz - cutezător, temerar, eroic, curajos, dârz, imbatabil, îndrăzneț
- dârz - curajos, hotărât, cutezător, aprig, înverșunat, brav, inimos, neclintit, neînduplecat
- șoim - erete, om viteaz, curajos, temerar, semeț, aprig
- eroism - bravură, curaj, vitejie, voinicie
- ispravă - faptă, treabă, lucrare, realizare, reușită, izbândă, succes, aventură, bravură
- împotrivi - a se opune, a se contra, a rezista, a brava
- înfipt - împlântat, vârât, fixat, îndrăzneț, temerar, cutezător
- molâu - greoi, bleg, lent, mototol, zăbravnic, molatic
- bărbătesc - viguros, destoinic, tare, viril, masculin, puternic, curajos, îndrăzneț, cutezător
- curaj - îndrăzneală, temeritate, bărbăție, cutezanță, bravură, eroism
- cutezanță - curaj, bărbăție, îndrăzneală, bravură, temeritate, neînfricare, tupeu, cinism, înfruntare
Dex brav
- brav, ~ă 1 Viteaz. 2 Asasin plătit.
- BRAV, -Ă, bravi, -e, , 1. Viteaz, curajos, îndrăzneț. 2. (Rar) Asasin, tâlhar (aflat de obicei în slujba unui potentat) care teroriza și omora pentru bani; spadasin plătit. – Din brave, bravo.
- BRAV, -Ă, bravi, -e, Viteaz, curajos, îndrăzneț. Nainte, brav popor de coreeni, Ne-nvinsă-i cauza dreaptă ce o aperi! FRUNZĂ, S. 40. ◊ (Substantivat) Chem bravii cu inima tare Ce știu spulbera stăvilare. TOMA, C. V. 309.
- BRAV, -Ă, bravi, -e, Viteaz, curajos, îndrăzneț. – brave (<).
- BRAV, -Ă Viteaz, curajos. // Asasin, tâlhar (aflat de obicei în slujba unui potentat) care omora și teroriza pentru bani; spadasin plătit. .
- BRAV, -Ă viteaz, curajos, îndrăzneț. (< fr. brave)
- BRAV ~ă (~i, ~e) Care dă dovadă de bărbăție și curaj; îndrăzneț; cutezător; curajos; viteaz. /<fr. brave, it. bravo
- brav a. și m. viteaz, voinic: bravi, teribili sub armele lor brave AL.
- *brav, -ă adj. (fr. brave, d. it. bravo, care vine din tema germanică brad-, sued. brad, iute. GrS. 1937, 283). Barb. Viteaz.
- BRAV adj. v. curajos.
Antonime brav
- Brav ≠ fricos, laș, neîndrăzneț
Sinonimul cuvântului brav