Dicționar de sinonime
Sinonime brut
Cuvântul „brut” are următoarele sinonime:
brut ( adjectiv )
- neprelucrat
- nefinisat
- necioplit
- grosolan
- primitiv
- necizelat
Alte sinonime:
- lișteav
- netăbăcit
- crud
- neargăsit
- verde
- nelucrat
- aspru
- dur
- nepoliticos
- bădăran
Sinonime Apropiate
- grosolan - brut, necizelat, nelucrat, neșlefuit, nefinisat, butucănos, bădăran, primitiv, incult
- necioplit - necizelat, grosolan, brutal, nepoliticos, necrescut, neșlefuit, grobian, necivilizat
- necizelat - necioplit, primitiv, grosolan, neșlefuit
- butucănos - grosolan, nefinisat, necioplit, necizelat
- necivilizat - primitiv, necioplit, necrescut, brutal
- sălbăticie - barbarie, cruzime, brutalitate, primitivism, pustiu, paragină
- mistreț - amestecat, corcit, hibrid, încrucișat, eterogen, pădureț, acrișor, grosolan, primitiv
- bădăran - mitocan, necioplit, primitiv, mahalagiu, jigodie
- troglodit - necioplit, primitiv, suburban, grosier, necivilizat
- răutate - neomenie, violență, brutalitate, cruzime, sălbăticie, maliție, venin, cinism, sarcasm
- stângaci - neîndemânatic, inabil, neajutorat, nereușit, mediocru, primitiv, slăbuț
- violență - vehemență, dezlănțuire, impulsivitate, nestăpânire, agresivitate, brutalitate, duritate, abuz, siluire
- grobian - necioplit, bădăran
- înapoiat - necivilizat, neevoluat, primitiv, rudimentar, retrograd, reacționar, arierat, întârziat, redus
- întuneric - întunecime, noapte, beznă, obscuritate, tenebre, incultură, primitivism, ignoranță
Dex brut
- brut1 Pâine neagră, de calitate inferioară.
- brut2, ~ă 1 Care se găsește în stare naturală neprelucrat. 2 Care nu a fost încă transformat în produs finit neprelucrat. 3 ( greutatea mărfurilor) Care este socotit împreună cu ambalajul. 4 ( venituri) Care a fost socotit împreună cu cheltuielile și impozitele aferente.
- BRUT, -Ă, bruți, -te, 1. (Despre materiale, obiecte etc.) Care se găsește în stare naturală, încă neprelucrat; care nu a fost încă transformat în produs finit. 2. (Despre greutatea mărfurilor) Care este socotit împreună cu ambalajul, vasul etc. în care se află; din care nu s-a scăzut daraua. 3. (Despre un venit) Care a fost socotit împreună cu cheltuielile, impozitele etc. aferente. – Din brutus, brut.
- BRUT, -Ă, bruți, -te, 1. Care se găsește în stare naturală, încă neprelucrat; care nu a fost încă transformat în produs finit. 2. (Despre greutatea mărfurilor) Care este socotit împreună cu ambalajul, vasul etc. în care se află, din care nu s-a scăzut daraua; (despre un venit) care a fost socotit împreună cu cheltuielile, impozitele etc. aferente. – Din brutus, brut.
Antonime brut
- Brut ≠ net
Sinonimul cuvântului brut