Dicționar de sinonime
Sinonime brutal
Cuvântul „brutal” are următoarele sinonime:
brutal ( adjectiv )
- necivilizat
- aspru
- dur
- silnic
- agresiv
- rău
- neomenos
Alte sinonime:
- violent
- aprig
- barbar
- câinos
- crâncen
- crud
- crunt
- cumplit
- feroce
- fioros
- hain
- inuman
- necruțător
- neiertător
- neîmblânzit
- neînduplecat
- neîndurat
- neîndurător
- nemilos
- neuman
- sălbatic
- sângeros
- sanguinar
- năsilnic
- tare
- pogan
- avan
- hapsân
- jestoc
- neomenit
- sanguinic
- sălbăticos
- sireap
- negru
- sălbăticește
- bătăios
- coleric
- impulsiv
- iute
- nestăpânit
- belicos
- câinesc
- vărvăresc
- greu
- forțat
- bestial
- grosier
- necioplit
- grosolan
- mitocan
- primitiv
brutal ( adverb )
- rău
- violent
Sinonime Apropiate
- rău - afurisit, mizerabil, brutal, neomenos, aspru, nedomolit, aprig, crâncen, violent
- neomenos - cumplit, inuman, ticălos, primitiv, necivilizat, dur, barbar, aspru, rău
- aspru - acerb, nemilos, crunt, crâncen, rău, dur, violent, sever, brutal
- răutate - neomenie, violență, brutalitate, cruzime, sălbăticie, maliție, venin, cinism, sarcasm
- violență - vehemență, dezlănțuire, impulsivitate, nestăpânire, agresivitate, brutalitate, duritate, abuz, siluire
- brutalitate - duritate, asprime, răutate, agresivitate, neomenie
- impulsivitate - violență, nestăpânire, dezlănțuire, agresivitate
- necioplit - necizelat, grosolan, brutal, nepoliticos, necrescut, neșlefuit, grobian, necivilizat
- necivilizat - primitiv, necioplit, necrescut, brutal
- agresiv - provocator, belicos, violent, nestăpânit, războinic, bătăios
- anevoios - dificil, spinos, aspru, silnic, greoi, greu
- barbar - primitiv, necivilizat, sălbatic, crud, rău, feroce, dur
- belicos - agresiv, impulsiv, violent, bătăios
- coleric - agresiv, mânios, irascibil, aprig, nestăpânit, iute, violent
- dur - tare, solid, aspru, sever, brutal
Dex brutal
- brutal, ~ă 1 ( oameni și manifestările lor) Lipsit de delicatețe aspru, dur, grosolan, necioplit, violent. 2 Care este direct, fără menajamente. 3 În mod violent aspru, dur, grosolan.
- BRUTÁL, -Ă, brutali, -e, (Despre oameni și manifestările lor) Lipsit de delicatețe, aspru, dur, violent; grosolan, necioplit. ♦ Care este direct, fără menajamente. O sinceritate brutală. – Din brutal.
- BRUTÁL, -Ă, brutali, -e, Lipsit de delicatețe, aspru, dur; (despre oameni) necioplit, grosolan. moralul soldaților este scăzut, ca urmare a tratamentului brutal la care sînt supuși. SCÎNTEIA, 1953, 2562. Dar un crivăț năpustește viscolirea lui brutală. MACEDONSKI, O. I 30. Gheorghe s-a arătat a fi un om prea brutal și prea ursuz. CARAGIALE, O. I 284.
- BRUTÁL, -Ă, brutali, -e, Lipsit de delicatețe, aspru; grosolan, necioplit. – brutal.
- BRUTÁL, -Ă Nedelicat, dur, violent în purtări; grosolan, necioplit. .
- BRUTÁL, -Ă (și ) nedelicat, dur, violent; grosolan. (< fr. brutal, lat. brutalis)
- BRUTÁL ~ă (~i, ~e) 1) (despre persoane) Care vădește violență în comportare și lipsă de inteligență; animalic. 2) (despre manifestări ale oamenilor) Care vădește lipsă de delicatețe; fără menajamente; (ca) de brută; grosolan. /<fr. brutal
- brutal a. 1. ce ține de animal: poftă brutală; 2. grosolan și violent. ║ adv. cu brutalitate.
Antonime brutal
- Brutal ≠ amabil, delicat, politicos
Sinonimul cuvântului brutal