Dicționar de sinonime
Sinonime bârâi
Cuvântul „bârâi” are următoarele sinonime:
bârâi ( verb )
- a cicăli
- a bombăni
Alte sinonime:
- bodogăni
- cicăli
- dăscăli
- plictisi
- sâcâi
- bombăni
- a bălmăji
- a bâigui
- a bodogăni
- a bolborosi
- a boscorodi
- a gângăvi
- a îndruga
- a îngăima
- a îngâna
- a mârâi
- a molfăi
- a mormăi
- a murmura
- a blodogori
- a bufni
- a dondăni
- a mogorogi
- a mondăni
- a mormoti
- a morocăni
- a slomni
- a tolocăni
- a pâtcăi
- a șondoroi
Sinonime Apropiate
- cicăli - a pisălogi, a bate la cap, a sâcâi, a plictisi, a bârâi, a dăscăli
- pișa - a zdrobi, a mărunți, a sfărma, a bătători, a bătuci, a sâcâi, a plictisi, a cicăli, a agasa
- hărțui - a necăji, a cicăli, a întărâta, a sâcâi, a tachina, a zădărî, a asmuți, a suci, a răsuci
- bălmăji - a încurca, a amesteca, a bombăni
- murmura - a șopti, a bâigui, a boscorodi, a bolborosi, a bombăni, a crâcni, a cârti, a mormăi, a susura
- bâigui - a îngăima, a bombăni
- boscorodi - a murmura, a cicăli
- dondăni - a bombăni, a bodogăni
- mormăi - a bolborosi, a bombăni, a îngăima, a mârâl, a murmura, a îndruga
- necăji - a supăra, a indispune, a amărî, a mâhni, a întrista, a face sânge rău, a șicana, a sâcâi, a tachina
- ciocni - a lovi, a bate, a bocăni, a pocăni, a (se) izbi, a (se) tampona, a ciobi, a știrbi, a crăpa
Dex bârâi
- bârâi / bârâi, (rar) ~esc / bâr borăi, bornăi, zbârnăi] 1 A striga oilor „bâr, bâr!” pentru a le face să meargă într-o direcție oarecare. 2 ( oi, miei ) A mâna oile în strungă, strigându-le „Bâr”. 3 A alege mieii dintre oi. 4 A vorbi răgușit a hârâi. 5 A vorbi nedeslușit a bolborosi, a bodogăni, a mormăi. 6 A spune ceva repede și pe negândite trăncăni, bălăbăni (din gură), torăi, turui. 7 A ~ pe cineva (la cap) A bate la cap. 8 A-și bate joc (de cineva).
- BÂRÂÍ, bấrâi, IV. A bodogăni; a cicăli pe cineva. – Bâr + -âi.
- BÂRÂÍ, bấrâi, IV. A vorbi într-una (fără ca cel care ascultă să poată prinde șirul vorbelor). ◊ A bârâi pe cineva (la cap) = a bate cuiva capul pentru a obține ceva. – Din bâr.
- A BÂRÂÍ bârâi fam. 1. tranz. (persoane) A deranja mereu, reproșând sau cerând diferite lucruri; a bate (la cap); a cicăli; a morocăni. 2. intranz. A vorbi mult și fără rost; a trăncăni; a flecări; a pălăvrăgi. /bâr + suf. ~âi
- BÎRÎÍ, bîrîi, IV. A vorbi într-una, repede și mult, fără ca cel care ascultă să poată prinde șirul vorbelor. Judecătorul (impacientat): Femeie, ce tot bîrîi?.. Răspunde o dată lămurit la ce te-ntreb eu! CARAGIALE, O. II 37. Școlărița îi bîrîia mereu lecția pe de rost. CARAGIALE, S. 10. ◊ A bîrîi pe cineva (la cap) = a insista (pe lîngă cineva) cu o cerere, a bate (cuiva) capul pentru a obține ceva.
- bărăì v. a toca din gură: femeie, ce tot bărăi? CAR. .
Sinonimul cuvântului bârâi