Dicționar de sinonime
Sinonime cârâit
Cuvântul „cârâit” are următoarele sinonime:
cârâit ( substantiv )
- cârâială
Dex cârâit
- cârâit2, ~ă 1 ( sunete, glas ; ) Strident. 2 Care trădează ostilitate. 3 (; oameni) Certat cu cineva.
- cârâit1 1-2 Cârâială (1-2).
- CÂRÂÍT2, -Ă, cârâiți, -te, (Despre sunete, glas etc.; ) Ascuțit, strident (care trădează ostilitate). – cârâi.
- CÂRÂÍT1 Faptul de a cârâi; cârâială (1). – cârâi.
- CÂRÂÍT2 ~tă (~ți, ~te) 1) v. A CÂRÂI. 2) (despre voce, sunete) Care nu este melodios. /v. a cârâi
- CÂRÂÍT1 n. 1) A CÂRÂI. 2) Sunet gutural caracteristic, scos de unele păsări (găini, ciori etc.). /v. a cârâi
- cârâí 1 ( unele păsări) A scoate sunete caracteristice, neplăcute, scurte și guturale cârcâi (1), cârcârâți, cârcâți. 2 A vorbi cu un ton ascuțit și strident, care trădează ostilitate. 3 (; porc) A grohăi. 4 ( o persoană gușată) A sufla greu, producând un hârâit din gât. 5 ( intestine) A chiorăi. 6 A cicăli. 7 A se certa. 8 (Prin apropiere de cârav) A fi bolnav ușor.
- gârâi cârâi
- CÂRÂÍ, cấrâi, IV. 1. (Despre unele păsări; la 3) A scoate sunete caracteristice, neplăcute, scurte și guturale. 2. A vorbi cu un ton ascuțit și strident, care trădează ostilitate. 3. A cicăli, a bate la cap pe cineva. ♦ A se certa. Toată ziua se cârâie. – Câr + -âi.
- CÂRÂÍ, cấrâi, IV. 1. (Despre unele păsări; la 3) A scoate sunete caracteristice, neplăcute, scurte și guturale. 2. A vorbi cu un ton ascuțit și strident, care trădează ostilitate. 3. A cicăli, a bate la cap pe cineva. ♦ A se certa. Toată ziua se cârâie. – Câr + -îi.